Alcoolul te-a afectat mai mult decât trebuia! Nu e niciun Moș Crăciun. Tu, cap sec, e Chase!
Ignoram semnalele de alarmă pe care creierul meu mi le tot dădea. Mă simțeam așa de bine în îmbrățișarea caldă și protectoare a acestui băiat, care-mi părea cunoscut. De ce să nu profit de senzația de confort oferită? Parfumul masculin îmi inunda nările, făcându-mă să alunec și mai mult în brațele sale puternice. Îmi doream ca acest moment să nu se sfârșească niciodată. Să rămân aici, cu toți acești fiori de plăcere ce îmi înfierbântă pielea.
Stai! Tot chestiile astea le simt doar în preajma unui anume tip... nesuferit. O, nu!
Mi-am deschis ochii, ce îmi erau închiși încă din clipa în care Chase și-a încolăcit mâna în jurul taliei mele. M-am ridicat capul în sus, dar aveam privirea încețoșată din cauza cantității de alcool baut și a fumului de țigări din camera. Simțeam cum corpurile noastre se leagăna dintr-o parte în alta pe ritmul unei melodii lente.
"Chase? Ce faci? Dă-mi drumul, netrebnicule!"
Mă zbăteam să scap din strânsoarea care devenea din ce în ce mai fermă. Nu voiam să recunosc, dar nu eram atât de deranjată de faptul că sunt imposibil de aproape de el. Cu toate că eram sigură că și el știe asta. Rânjetul superior îl dădea de gol.
Beata sau nu, corpul meu reacționează la fel în preajma lui.
"Ciudat este că acum aproximativ zece secunde nu te plângeai deloc. Judecând după felul în care te ghemuiai la pieptul meu chiar îți făcea plăcere să te țin în brațe." îmi spune șoptit la ureche.
Respirația lui fierbinte îmi făcea părul de pe ceafă să se ridice provocând un adevărat război în stomacul meu. Corpul mi-a început să tremure când Chase a plantat câteva sărutări calde sub ureche. Încercam să nu-i dau satisfacția pe care și-o dorea, dar îmi era imposibil, mai ales când degetele sale au început să formeze cerculețe invizibile pe pielea goală dintre fustă și maiou. Îi simțeam buzele curbându-se într-un rânjet când m-am cutremurat.
Mi-am închis ochii în încercarea de a-mi stăpâni aceste reacții involuntare și de a salva puțin din demnitatea care mi-a mai ramas... dacă mi-a mai ramas ceva. Când Chase și-a îndepărtat buzele de pe pielea mea și a încetat să tortureze cu mângâielile sale, mi-am lăsat ploapele să se ridice. Am observat culoarea întunecată pe care ochii lui au căpătat-o, singurul lucru care se afla în ei fiind dorința arzătoare, mistuitoare.
"Oh, te rog. Dacă aș fi cât de puțin rațională, n-aș fi stat în poziția asta de bună voie, mai ales cu tine!" pufnesc eu.
Voiam să scap cât mai repede de el. Era prea periculos să stau atât de aproape de el. În capul meu e un conflict de idei, iar el nu mă ajută deloc. Dimpotrivă, mă face să fiu și mai confuză.
"Din moment ce nu-ți face plăcere să fii aici, lângă mine, de ce nu pleci acum?" mă întreabă cu zâmbetul său atotștiutor.
"Eu aș face asta, dar având în vedere că nu mă pot mișca nici măcar un milimetru, nu prea am cum. Scuză-mă ca sunt fată și nu am tone de mușchi pe mine! Chiar nu a fost intenția mea." spun sarcastic, împingându-l fără nicio șansă.
"Caută scuze în continuare. Am toată seara la dispoziție." spune, slăbind puțin strânsoarea, doar ca să mă poată privi mai bine în ochi.
Sunt sigură că hainele mele sunt șifonate și că părul meu este umflat ca un balon din cauza mișcărilor de dans pe care tocmai le-am inventat doar cu câteva minute în urmă, când un anumte arogant mi-a stricat distracția.
Spărgător de petreceri!
Până la urma din cauza lui și ale celei Bambi am făcut asta. Măcar să mă lase în pace acum pentru că mâine, când voi realiza ce am făcut o să mă mustrez singură și o să jur că nu mă mai duc la niciun fel de petrecere decât dacă va fi o chestie de viață și de moarte.
"Ok, domnule Spărgător-de-petreceri. Pot măcar să aflu de ce nu m-ai lăsat să-mi continui distracția? Știi, mă simțeam destul de bine acolo sus!" i-am aruncat cea mai înfricoșătoare încruntatura a mea, dar el nici nu a clipit, ba chiar și-a lărgit zâmbetul.
"Poate din cauza faptului că mai aveai puțin și ofereai un show pe cinste tutuor celor de aici. Maioul ăla trebuie să rămână pe tine... deocamndată. Prefer imaginea aia doar pentru mine." spune fără niciun fel de reținere.
Când acele cuvinte au căpătat un înțeles în mintea mea încețișată, realitatea m-a izbit din plin. Ochii mi s-au mărit, nevenindu-mi să cred ce era pe cale să fac.
"Oh! Păi... mersi, cred. În afară de ultima parte care, apropo, nu se va întâmpla niciodată, îți sunt recunoscătoare. Nu cred că mi-ar fi făcut plăcere să văd filmulețe pe Youtube." fața mea era deja roșie până ce am terminat ce aveam de zis.
Grozav! Până și în starea asta roșesc...
"Nu ai pentru ce, prințesă. Dar dacă ții cu tot din adinsul să îmi mulțumești mă pot gandi la câteva feluri în care să o faci." ridică sugestiv din sprancene.
"C-c-ce?" țip peste muzica asurzitoare.
"Ce-ai auzit, prințesă! Nu te preface că nu-ți surâde ideea." a început să-și plimbe mâna pe spatele meu.
"Nu mă prefac deloc! Chiar nu ai auzit nimic din ce ți-am zis mai devreme? Eu. Nu. Voi. Fi. Niciodată. Una. Dintre. Disperatele. Tale. Ai priceput sau trebuie să-ți trimit o scrisoare?" puneam accentul pe fiecare cuvânt pentru a-i intra în cap.
"Nu am spus niciodată ca ești una din 'disperatele' mele!" mă strângea mai tare ca înainte.
Dacă nu eram atât de furioasă aș fi zis că era chiar dureros. Însă tot ce simțeam era sângele care îmi pompa puternic în urechi. Era atât de exasperant băiatul ăsta.
"Dă-mi drumul, măgarule! Dă-mi drumul pentru că nu știu de ce sunt în stare să-ți fac!" țip la el, zbătându-mă.
"Oh! Ca să vezi, pisicuța și-a scos ghearele! Spune-mi, prințesă, mă ameninți cumva?" întreabă sumbru, dar urma de zâmbet arăta că nu era nici pe departe nervos.
"Dă-mi drumul ți-am spus!"
Brațele sale își lărgesc strânsoarea, lăsându-mă să mă mișc. Credeam că mă va lăsa să plec, dar, într-o fracțiune de secundă, Chase și-a pus mâinile după genunchii mei, aruncându-mă pe umărul său. Am început să dau din picioare și din mâini ca o pasăre amețită.
"Realizezi că porți fustă, nu? Una cam scurtă, trebuie să adaug. Continua să te zbati pentru că priveliștea pe care mi-o oferi este mai mult decât minunată." i-am auzit râsul și am încetat să mai fac vreo mișcare, eram prea rușinată."Pun pariu pe cât vrei că te-ai înroșit"
Cum naiba de știa? Chiar atât de previzibilă sunt? Chiar și el a observat cât de puțin control am asupra mea?
Chase a ieșit din casă, îndreptându-se spre partea în care se afla piscina. Adolescenți pe jumătate leșinați erau întinși pe gazon. Am scos un țipăt ascuțit când trupul meu a facut contact cu apa din piscină. Deși nu era rece nu m-am putut abține să țip cu mai multă putere când am realizat ce mi-a făcut.
Nemernicul! Mi-o va plăti într-o zi!
Părul îmi era lipit de față, iar hainele pluteau în jurul meu, lăsând totul la vedere. Se pare că apa m-a ajutat să devin un pic mai lucidă, pentru că furtuna din capul meu se potolea încet-încet. M-am uitat în jur și l-am văzut pe Chase stând pe marginea piscinei, holbându-se la mine cu mâinile încrucișate la piept. Când mi-am dat seama de ce se uita atât de insistent, am făcut tot posibilul să-mi las hainele în jos. Însă nu am avut succes, lucru ce a adus după sine o serie de strigăte către cel care mi-a oferit o baie nedorită la miezul nopții.
"Tu! Idiotule! Uite ce mi-ai făcut! O să-mi plătești pentru tot!" strigam cât mă țineau plămânii.
"Haide, prințesă! Nu a fost așa de rău. Din câte observ ți-ai mai revenit. Recunosc că erai îmbrăcată destul de sexi în seara asta, dar te prefer mai mult așa... fără inhibiții." îmi face cu ochiul, zâmbindu-mi ștrengărește.
Am dat cu palmele în apă, împroșcând peste tot picături. M-am apropiat amenințător de marginea piscinei, unde se afla Chase. O idee mi s-a format în minte. Am zâmbit inocent în direcția lui pentru a nu îi da nimic de bănuit.
"Măcar mă vei ajuta să ies de aici?" îl întreb, clipind des.
Arăti de parcă ți-a intrat ceva în ochi!
Oh, mai taci! Ar trebui să mă ajuți, nu să faci observații inutile! Creier stupid!
"Sigur." întinde mâna pentru a mă ajuta.
Imediat cum mâna mea s-a agățat de a lui, l-am tras în jos cu toată puterea pe care o aveam în acel moment. Cum nu se aștepta la o asemenea îndrăzneală din partea mea, l-am putut doborî fără prea mare efort. Dacă el voia ca doar eu să mă ud, planul lui a eșuat. Acum va conștientiza că nu e bine să te pui cu mine pentru că te vei arde... sau mai bine zis uda.
Am văzut cum Chase iese cu capul la suprafața apei, aruncându-mi o privire criminală, ca apoi un rânjet malefic să i se aștearnă pe buze.Trăsăturile sale erau și mai perfecte în bătaia lunii pline cu tot cu apa ce strălucea în jurul nostru. Arăta precum un zeu venit din adâncurile oceanului.
Se îndrepta spre mine ca un prădător ce își urmărea prada. Nu am mai stat pe gânduri și m-am dat mai mulți pași în spate până am lovit marginea piscinei. Acum el se afla în fața mea, rânjetul său transmițându-mi că nu îmi va plăcea ce voia. Și-a pus ambele mâini într-o parte și-n cealaltă a capului meu, astfel încat să fiu prinsă precum un iepure într-o cușcă. Tremuram. Nu de frică ci din cauza apropierii prea bruște.
"Trebuie să recunosc că m-ai surprins. Nici prin cap nu-mi trecea că ai atât de mult tupeu în tine. Dar, presupun că asta este tot din cauza alcoolului." respirația sa mentolată îmi mângâia fața.
O fi băut ceva în seara asta?
"Ce pot sa spun... îmi place să fiu spontană." aveam ochii fixați în cei verzi ai săi.
"Ar trebui să te pedepsesc pentru că mi-ai distrus hainele." mă ardea cu privirea.
"E doar apă. Se vor usca până mâine." spun, ridicând din umeri.
"Încă sunt de părere că ar trebui să te învăț o lecție pe care să nu o uiți niciodată." m-a lipit de el.
Aveam un sentiment de deja-vu și nu era unul plăcut. Era unul care avea imprimat pe el 'pericol'.
Am început să mă foiesc în strânsoarea sa. Eram neliniștita pentru că știam ce voia să facă imediat cum i-am văzut acele smaralde inspectându-mi fața, oprindu-se asupra buzelor mele tremurânde. Mi-am trecut involuntar limba peste buza inferioara. Verdele electric s-a transformat într-o nuanță mult mai închisă de îndată ce mi-a observat gestul.
Creierul meu a recepționat momentul în care Chase s-a aplecat în așa fel încât buzele sale să fie doar centimetri distanță de ale mele. Voiam atât de mult să îl sărut, dar știam că odată ce voi da startul nu voi mai putea da înapoi.
Nu vreau să fiu un alt trofeu în vitrina lui de premii!
Mi-am dat capul pe spate pentru a mări distanța dintre noi, dar Chase avea alte planuri. Mi-a prins capul într-una din mainile sale, obligându-mă să stau nemișcată. Se îndrepta din ce în ce mai mult spre mine și chiar dacă voiam să se întample ce va urma, nu puteam face asta. Odată ce va obține ce vrea, va scăpa de mine în timp record, iar eu nu pot permite asta.
Inima mea a fost sfărâmată în prea multe bucățele deja. Nu îl voi lăsa pe Chase să mă dărâme. Nu când știu cum e el, când știu că nu e capabil să îmi ofere ce am nevoie.
"Nu!" am spus încet."Nu vreau!" de data asta am reușit să pronunț cuvintele ceva mai tare.
Chase s-a oprit și mi-a dat drumul cu o expresie tulburată. Nu l-am mai vazut dezvăluindu-și atât de ușor sentimentele. Nu se aștepta să-l refuz pentru a doua oară. L-am avertizat că nu sunt niciuna dintre fetele cu care iese ele. Eram pe marginea prăpastiei. Lacrimile amenințau să iasă. Nu înțelegeam motviul pentru care îmi venea să plâng.
Poate că sunt prea beată...
M-am îndreptat spre scara de la capătul celălalt al piscinei. Nu voiam să mai stau în preajma lui. Nu voiam să vadă cât de patetică sunt. Eu l-am refuzat, nu invers. A fost alegrea mea. Una cât se poate de corectă.
Dar dacă e așa de ce simt acest nod în stomac?
În loc să fiu fericită că am reușit să-l resping pe cel care manipulează inimile fetelor ca mai apoi să le aruncă la gunoi ca pe niște carpe, eu stau să plâng. Trebuie să fiu mândră că nu m-am lăsat dusă de val și am rezistat farmecelor și șarmului său de afemeiat.
Am ieșit cu greu din piscină. Am pornit spre casă pentru a îi găsi pe Lucy și Dean. Trebuia să plec de aici cu orice preț. Simțeam că voi claca din clipă în clipă. Am evitat pe cât posibil trupurile adormite de pe iarbă.
Cineva mi-a prins încheietura mâinii într-o strânsoare de fier. Nu era nevoie să mă întorc ca să știu că cel ce se află în spatele meu nu este Chase. El nu ar fi pus atâta presiune în strânsoare. M-am smucit, dorind să mă eliberez fără vreun scandal.
"Unde crezi că te duci, frumoaso?"
Am putut mirosi respirația îmbibată în alcool a celui din spatele meu. Chiar dacă nu eram foarte aproape tot îmi făcea stomacul să mi se întoarcă pe dos, amețindu-mă. Nu i-am răspuns, ci doar am stat nemișcată, rugându-mă să-mi dea drumul sau să vină cineva care să mă ajute. Strânsoarea din jurul încheieturii mele a devenit mai greu de suportat, o ușoară durere fiind prezentă acolo.
Perfect! O să am o vânătaie de toată frumusețea mâine dimineață! Cum se presupune că îi voi explica asta bunicii?
"Ce e, păpușă? Nu vrei să vorbești cu mine?" întreabă, lipindu-se de spatele meu.
Puteam să-mi dau seama că nu voi scăpa nevătămată decât dacă va apărea cineva. Am crezut că nu îmi va face nimic dacă nu-l bag în seamă, însă m-am înșelat, ca de fiecare dată. Când a văzut că nu voi coopera, mâinile sale au început să se plimbe pe coapsele mele, ridicându-mi fusta udă. Nu era un sentiment plăcut, nu ca atunci când Chase mă atingea, ci unul înfiorător. Am simțit cum lacrimile mi se adună din nou în ochi, culoarea din obraji dispărându-mi. Îmi era frică de ceea ce îmi putea face acest străin.
"Dacă nu vrei să scoți niciun cuvânt. Atunci ar trebui să trecem la fapte." m-a tras fără prea mare efort într-un colț ferit de privirile adolescenților care nu au băut până la epuizare.
M-a trântit de cel mai apropiat perete cu atâta forță încât mi-a făcut corpul să se zguduie în urma impactului. Capul mi se învârtea, iar inima îmi bubuia în piept, făcându-mă să tremur. Nu puteam să țip, riscam prea mult. Oricum ar fi inutil pentru că nimeni nu ar fi capabil să mă audă prin muzica a cărui volum se pare că s-a mărit. Singurul lucru de care mai eram capabilă era să mă rog să treacă cineva pe aici.
Venea spre mine cu pași înnebunitori de lenți. Tot ce puteam vedea era foamea din ochii lui și rânjetul drăcesc pe care-l purta pe buze. Dintr-odată imagini cu ce mi-ar putea face mi-au inundat mintea. Am strâns din dinți pentru a nu o lua la fugă. Date fiind circumstanțele cu tocurile astea nu aș putea alerga destul de repede, chiar dacă el era beat.
"Stai liniștită, păpușă. Promit că te vei simți la fel de bine ca mine. O să-ți fac trupul să implore după atingerea mea. Te voi ridica pe cele mai înalte culmi ale extazului." respirația înecată în alcool mă lovea puternic peste față.
Se aplecase spre mine, sărutându-mi gâtul cu buzele sale slinoase, lingându-l și mușcându-l dureros. Mi-am lăsat lacrimile fierbinți să cadă liber. Nu mai aveam scăpare. Suspine de durere și frică și-au croit calea printre buzele mele.
"Shhhtt... Nu plânge! Nu te preface că ce va urma nu-ți va plăcea. Asta se întâmplă când ieși afară îmbrăcată așa. Nu că nu ai fi știut acest lucru. Ești o mică târfă care vrea acțiune, iar eu sunt dispus sa-ți ofer puțină."
Mi-a dat breteaua maioului jos, lăsând în urmă săruturi umede ce îmi provocau greață. Lacrimile mi se intețeau, împăienjenindu-mi privirea. Suspinam incontrolabil și oftam în același timp. Nu mai eram capabilă de niciun zgomot în plus sau în minus. Mi-am dus mâna liberă la pandantivul în formă de inima, strângându-l cât de tare am putut. Atacatorului meu nu i-a plăcut această mișcare, mi-a spus colierul de la gât înainte de a mă împotrivi.
"Stai nemișcată! Încă o mișcare și nu voi mai fi la fel de amabil cu tine." mi-a rupt maiăul , sutienul fiind singurul lucru care mă ascundea de privirea lui perversă.
Mi-era frică! Pentru prima dată într-o perioadă lungă de timp mi-era frică pentru mine. Pentru că mâine voi și mai rănită decât sunt acum. Odată ce noaptea asta se va termina, viața mea se va sfârși. Persoanele dragi mie nu se vor mai uita la mine ca până acum. Lui Chase îi va fi scârbă să mă mai atingă.
Nu! Trebuie să lupți! Trebuie să faci asta pentru ei, pentru tine și pentru mama ta. Dacă tu vei renunța ar înseamna că ea s-a sacrificat degeaba. Va fi dezamagită de tine. Luptă! Luptă în continuare!
Ai dreptate! Nu trebuie să mă dau bătută! Nu în fața unui om de teapa lui! Niciodată nu trebuie să renunț! Asta nu se va întâmpla. Dacă am rezistat până acum, trebuie să fac asta și în acest moment.
Am început să mă zbat sub corpul masiv al atacatorului. Loveam cu pumnii și țipam cât de tare puteam. Lacrimile au încetat să mi se mai prelinga pe obraji, iar asta mă ajuta să mă concentrez mai bine. Am ridicat genunchiul și l-am lovit în zona în care știam că-l va durea cel mai tare. S-a lăsat în jos pe iarba, înjurând. Nu am mai stat să-l privesc, ci am fugit, dar agresorul m-a prins de glezna trăgându-mă de ea și făcându-mă să aterizez pe stomacul gol. Am gemut la impact. Un lichid fierbinte îmi aluneca pe față. Mi-am dus mâna la frunte și am atins ușor locul din care sangele îmi curgea.
O mână m-a apucat de păr, ridicandu-mă și provocându-mi o durere agonizantă. Am dat ochii cu fața furioasă a atacatorului meu, doar ca secunde mai târziu să mă trezesc aruncată din nou pe iarbă. Obrazul stâng îmi zvâcnea de la palma pe care am primit-o, dar nu plângeam. Durerea fizică era ceva mai ușor de suportat decât celelalte lucruri pe care le-am trăit. Se uita la mine cu scârbă, când eu ar fi trebuit să fiu cea care face asta. M-a prins de ambele brațe și m-a ridicat din nou. Mi-am lăsat ploapele să mi se închidă. Așteptam o a doua palmă, care refuza să vină. În schimb a început să-mi sărute din nou gâtul, muscându-l cu și mai multă forță decât înainte. Mă sfâșâia în bucățele și îi făcea plăcere.
Asta e! Voi fi violată!
A urcat cu sărutările pe barba mea și pe obraji. Era la doar câțiva milimetri de buzele mele, iar greața și-a făcut din nou prezența în stomacul meu. Îmi imaginam ca cel care îmi va fura primul sărut să fie cel pe care îl iubeam, că buzele care vor face contact cu ale mele or să fie ale lui și ale nimănui altcuiva.
Așteptam momentul în care agresorul meu îmi va lua tot ce mai îmi rămăsese. Golul din inima mea se va mări, lăsându-mi doar o micuță forță vitală cu care să mă descurc mai departe. Nu mai puteam nici să plâng din cauza amorțelii. Tot ce puteam face era să mă las învăluită de întunericul care și-a înlănțuit ghearele în fiecare părticică din mine. Cădeam în gol și nu era nimeni care să mă prindă, care să nu mă lase să mă fac bucățele. Voi asista la sfârșitul meu incapabilă de nimic.
Am auzit ca prin vis un mârâit gutural de undeva din spate, dar nu puteam să-mi deschid ochii ca să văd de la cine sau ce a venit. Strânsoarea dimprejurul brațelor mele s-a slăbit, până a dispărut detot. Nu mă mai puteam ține pe picioare. Nu mai puteam auzi sau vorbi, așa că m-am lăsat învăluită de obscuritatea liniștitoare.
Am reușit să-mi întredeschid ploapele pentru a-i vedea chipul salvatorului meu, când acesta m-a ridicat în brațele sale. Avea o expresie atât de blandă și îngrijorată. Nu am putut să mă abțin să nu zâmbesc strâmb când mi-am dat seama cine era.
Aș recunoaște acei ochi frumoși oriunde...