Autor pov.
-E vorba de tata... --inghiti in sec inainte de a-l privii in ochii plini de ura-- zborul tatei dinainte sa moara a fost sabotat! Nu a fost doar un accident! A fost provocat de -- isi trase o gura mare de aer--de mama... de femeia care ne-a dat viata!
Dante facu ochii mari cand auzi, nu ii venea sa creada. Cu greu creierul lui procesa noile informatii. Sangele incepu sa ii fiarba in vene de furie, simtind ca in orice clipa capul o sa ii explodeze. Il apuca de guler extrem de iritat. Dintii ii erau inclestati la maxim , iar Chad , se gandea cu amaraciune ca nu are un aspirator sa ii aspire daca o sa ii sara pe jos acestia. Muschii lui Dante ii se incordase atat de tare incat simtea ca incepe sa il doara, inima, ii pomp sange cu o viteza greu de crezut. Toti simteau efervescenta din aer, doar Abbey era inchisa in bula ei de aer, unde salajluia panica ce o inconjura. Ea, doar statea inghesuita intr-un colt , cu genunchii imbratisati de bratele ei subtiri si fragile, la piept. Isi repeta in cotinuu: „ Ceea ce se intampla e imposibil, nu este real, este doar o fantasma a imaginatiei mele... Chad nu este aici, animalul ala nu este aici. Il urasc, il urasc cu toata fiinta mea , dar cum? Cum sa ma ridic impotriva lui daca imi e.... teama?!!! Il urasc, il detest... mi-a distrus viata...." Era distrusa biata de ea, dar nu constientiza asta, fiind o povara mult prea mare pentru inima ei. Shay, era concentrata pe cei doi frati, fiind pregatita sa intervina daca situatia se agrava. Restul echipajului doar analizau problema in care se afla liderul lor.
-In pizda ma-tii! Tu nu imi amiti de prostituata aia! Aia nu e mama mea, e ma-ta! Mama mea e moarta! Auzi?! Curva aia nu se merita sa ii se spuna „mama" – Dante pronunta totul cu o sila iesita din comun, ii era scarba doar cat se gandea la acea femeie. Nervii lui erau la limita, ii era teama sa nu isi piarda cumpatul de fata cu Abbey. Saraca fata. Si asa era destul de traumatizata. Acum, ca se gandea mai bine, tehnic vorbind , Abbey era cea mai pretioasa pentru el dar... in aceste clipe... totul se complica-se , si nu putea admite una ca asta— E imposibil ca retardata aia sa fi facut asta!
-Stiu! Astfel m-am indoit si eu. Dar asta e realitatea! Uite dovezile! –Ii arunca dosarul pe birou fara nici o retinere. Dante nici nu o baga in seama pe Shay, de asemenea nici dosarul. Atentia lui se concentra pe Chad, nemernicul.— Jur pe ce am mai scump ca de minti iti frang gatul ca la curcan ca apoi sa te fac priptura de Ziua Recunostintei! –tuna acesta cu un glas vindicator.
-Nu , nu am puterea sa te mint. Mi-am dat seama cate greseli am facut. Mi-am dat seama ca m-am razbunat pe tine degeaba. Ura mea , indreptata asupra ta a fost una nefondata. Nu pot sa cred ce gunoi am fost , doar gandul ca am violat-o pe Abbey si simt cum ma arde pe interior!
Intr-adevar. Chad isi regreta actiunile, insa din punctul de vedere al lui Dante, era mult prea tarziu!
Shay pov.
Privesc totul cu o vigilenta iesita din tipar. Este foarte evident ca Dante este cel mai de temut om, iar ca el sa fie si dusman. Viata , sigur, va deveni un iad veritabil. Chad , garantat, se joaca cu focul. Prostul meu, nu si-a dat inca , seama ca a provocat insasi demonul. Trupul lui Dante, ii tremura tot, din toate incheieturile.
-Dracu te ia, ma auzi?! Vierme imputit ce esti! Nici nu meriti sa traiesti jigodie! Futu-ti in gatu' tau si a curvei de ma-ta! Nu imi pasa de politisti, nu imi pasa de nimeni, nici in fata lui Dumnezeu eu nu dau crezare! Iar tu, cacat cu ochi te dai mare si tare in fata mea? –Dante scuipa cuvintele cu venin, iar Chad nici nu avea puterea sa clipeasca, pun pariu ca , pentru prima data in viata lui ii e teama de ostilitatea cu care il trateaza frate-su.
Abbey nu face nici o miscare, saraca fata... tremura mult mai tare , acum, dupa ce idiotul de Chad a pomenit de incident. Biata fata, chiar imi era dor de ea. Dar nu credam ca ne vom intalni intr-o astfel de ipostaza.
-N-nu ... inte-legi.
Chad abia scoase acele cuvinte. Se pare ca Dante si-a inclestat mana in jurul gatului , trupul lui Chad, fiind acum ridicat in aer. Ochii lui Dante ii se intuneca foarte amenintator, totul din jurul nostru deveni mai sumbru, aerul mult mai rece si infricosator. Imi e mila de Chad, chiar nu as vrea sa fiu in locul lui dar vorba aia „ dupa plata si rasplata". Si-a cautat-o cu lumanarea baiatul. Revenind insa din contemplarea mea si până să-mi dau seama ce se petrece, scosese deja jumătate din trupul lui Chad pe fereastră , diliul.
-Nu intelegi? Nu mai spune. –Il ironiza Dante cu o cruzime intiparita pe fata, Chad incepu sa se faca vanat la fata, lucru care il incanta la nebunie pe brunet, din cate mi se pare — Uită-te în jos, Chad! Nu e o distanță mare. Mă tem că ai supraviețui căderii, deși s-ar putea să-ți rupi un os sau două. Eu te-aș aduna și te-aș duce în dormitorul tău. Fără îndoială, și acela are o fereastră. Până la urmă aș găsi un loc suficient de înalt ca să-ți rup în două stârvul ăsta amărât. Până atunci însă, toate oasele tale vor fi fărâme, iar tu ... tu ma vei implora sa te omor cat mai repede. Dar, daca stau si ma gandesc mai bine, ai scapa mult prea ieftin, in acest mod! Stii? Mi-a venit o idee mult mai buna! Ce ai spune daca o sa te duc in camera mea cu „jucariile"? Ca sa nu spui ca ai un „frate" zgarcit!
Inghit in sec la auzirea cuvintelor pline de amenintare. Am avut un prieten care l-a deranjat pe diavolul din fata mea si precum spune, l-a dus in asa zisa „camera cu jucarii" , ei bine , a intrat cap pe propriile lui picioare, insa , cand a fost scos, a fost pe targa, abia putandu-si sa isi tina deschisi ochii care nici gene , sprancene nu mai avea, pleoapele ii erau pline de taieturi ceea ce dovedeste ca au avut parte de un tratament „incantator" cu lame. Un brat, ii era taiat tocmai de la cot, semnele indicau ca de drujba, iar celalalt era carne vie... saracul , a cunoscut acidul sulfuric.... Fata... fata ii era plina de arsuri, spatele de biciuri pana la carne... tremura din toate incheieturile lui. Iar picioarele , ii erau gaurite, Dumnezeu stie de ce. Iar asta, inseamna ca daca Chad ajunge acolo, nu mai are nici o sansa de scapare. Dante, chiar e un monstru! Asta e momentul sa intervin , tinand cont ca nici Chad nu mai are mult de trait.
-Stai! –imi dreg usor glasul atragandu-i atentia , tuturor , asupra mea. Insa , eu imi focalizez privirea pe Dante, care isi intoarse spre mine acei ochi ce iti dadeau fiori pe sira spinarii—Te rog, nu il omora! Stiu ca e un prost si un dobitoc, dar nu iti pata mainile cu sangele acestui vierme. – Imi dau seama ca , in acest moment, arunc vorbe ce il dor pe Chad, dar alta metoda de a-l face pe acest capos sa se potoleasca, nu gasesc!!! Deci, care alta alternativa ar fi mai buna decat aceasta? -- Cum poti face una ca asta? Vrei ca el sa scape atat de usor? Razbuna-te! Nu?
Pentru un moment am crezut ca tot ce am zis a fost o prostie , si o perdere devreme pentru el, dar se pare ca in cateva minute Chad era aruncat de peretele opus, facandu-l sa scuipe sange si sa se adanceasca intr-o criza urata de tuse. Dante, se uita cu repulsie la el , frecandu-si pumnul cu palma. Parca meditand daca sa il omoare sau nu. Suspinul lui Abbey ii atrase in schimb atentia, fugind in cateva clipe la ea. Se arunca la genunchii ei, luand-o strans in brate. Nici nu imi vine sa cred de schimbarea subita a nebunului, astuia. In clipa asta are o fata de zici ca te va sfasia in mii de bucati iar in clipa urmatoare te invaluie de iubire si protectie. Dar asta, doar in jurul fetei care i-a furat inima.
-Iubire, dragostea mea! Sunt aici, sunt langa tine, ingerul meu drag! Nu iti fie frica, viermele nu poate sa se apropie nici la patru metrii de tine ca ii rup picioarele! Iubire? –il vad cum o zguduie usor de umar , dar fara nici un efect, zici ca e hipnotizata, priveste in gol , avand ochii atat de tristi si pierduti. Chiar imi e mila de ea, iar in aceste circumstate imi vine mie , personal, sa il gatui pe Chad, nici nu vreau sa stiu ce se afla acum in interiorul lui Dante, furtuni si tornade. Intr-un final, ofteaza adanc incepand sa o mangaie plin de blandete pe cap—Pui, nu iti fie teama , ai incredere in mine! Sunt langa tine!
-Iubitule?
Glasul tremurat al lui Abbey il facu pe Dante sa tresara dar imediat isi recapata calmul, zambindu-i bland.
-Sunt aici , nu voi mai lasa sa ti se intample nimic rau. Jur!
-Ch-Chad?
-Nu iti fie frica de viermele ala! Ti-am mai spus. Sunt aici langa tine, nimic rau nu ti se va intampla cat timp sunt langa tine. Bine? Ingerasul meu?
-Si-Sigur?
-Foarte sigur.
Iar hotararea cu care zise asta Dante imi provocara furnicaturi prin tot corpul. Ce este oare fiinta asta? Nu imi pot explica! Orice cuvant pe care il pronunta te face sa treci de la o stare la alta. In secunda urmatoare Abbey se ridica cu o hotarare greu de crezut pentru emotiile pe care le-a trait. Il ia strans in brate pe Dante , sarutandu-l tandru pe obraz.
-Multumesc! Iti multumesc atat de mult ca esti langa mine! Raza mea de soare.
Dante la randul sau, o stranse cu atata inversunare la piept, parca fiindu-i frica sa nu o piarda. Formeaza un cuplu atat de dragut. Bestia ce o reprezinta Dante, este tinuta in frau de fragila Abbey. Cine ar fi crezut una ca asta? Dupa ce acesta o saruta cu grija pe frunte, ii da drumul, zambindu-i , un zambet strengar in coltul gurii, demn sa o calmeze pe biata fata. Abbey imediat isi indrepta ochii spre mine, zambindu-mi larg. Habar nu am cum ar trebui sa reactionez. Traind in aceste momente niste sentimente , incercari greu de gestionat.
-Shayyyy!! Doamne, cat de dor mi-a fost de tine. Credeam ca nu o sa te mai vad niciodata!
O imbratisare calda si plina de dragoste ma invaluieste. Fata asta are o energie , un fel de optimism greu de crezut. Trece imediat de la o stare la o alta, greu de crezut. Asta inseamna sa fii puternica cu adevarat! Insa, nu am puterea sa dau ochii cu ea, pentru tot ce i-a facut Chad, nu pot face altceva decat sa stau cu privirea atintita in podea , de jena.
-Shay? Ce s-a intamplat?
Se desprinde de mine, urmarindu-ma in detaliu. Inghit in sec... nu stiu cum ar trebui sa vorbesc cu ea, imi e atat de draga fata asta, iar eu habar nu am de ce.
Imediat, insa, ne intrerupe momentul nostru de glorie o bubuitura destul de puternica. Cand ne intoarcem capul spre sursa zgomotului, Chad statea presat de perete, la propriu, iar Dante era peste el , carandu-i pumni la greu. Ura ii se citeste in ochi, este clar cat de tare nu il suporta pe Chad. Chad abia se poate impotrivi, se vede ca nu prea are sanse, mai ales ca l-a luat si prin surprindere.
-Stii ce? Trebuie sa ma razbun pe tine , tu mi-ai traumatizat iubita! Esti fericit? Ca te-ai razbunat pe un om inocent? Spune! Lua-te-ar dracu sa te ia de jigodie! --Tuna Dante furios, Chad stranse din ochi. Se vede ca, a realizat ca in fata diavolului nu prea are ce sa comenteze.--
-Imi pare atat de rau, de fapt stiu ca tot ce am facut pana acum a fost o mare greseala!
-Regretele nu au ce sa repare! Ai facut deja prea multe ca sa mai poata fi reparate!
-Dar sunt fratetele tau!
-In ultimii 16 ani eu nu am mai stiut de fratele meu mai mare, stii de ce? – se apropie zambind in coltul gurii scarbit de chipul indurerat al lui Chad-- pentru ca a murit, exact! Mama, tatal si fratele meu mai mare, toti sunt morti! Eu am doar o sora, Erika! Daca ti-o mai amintesti! Asa ca sa nu mai scoti un sunet, animalule, ca tu esti fratele meu!
Se indeparteaza cu repulsie, dandu-i un sut direct in coaste, facandu-l pe Chad sa cada la picioarele sale, tusind puternic. Strang din ochi, stiind ca nu am incotro, nu am ce face, nu am cum sa il calmez. Nimeni din incaperea asta nu are cum sa il calmeze, decat Abbey, care la randul ei il uraste foarte tare pe Chad.
-Frate, calmeaza-te! Daca il omori astfel nu o sa mai ai cum sa te razbuni pe el!!
-Jorge, stii ca te apreciez foarte mult, dar in cazurile astea te-as sfatui sa taci!
Calmul cu care pronunta aceasta propozitie trebuia sa denode liniste insa , tot ce crease fusese exact contrariul. Atmosfera se tensionase si mai mai tare, iar raceala din glasul sau , iti dadea impresia ca in incapere s-a racit cu cateva grade.
Strang din ochi nestiind cum ar trebui sa fac, cum il pot scoate din ghiarele mortii pe Chad? Intr-un fel, el singur a facut toate astea dar acum cum il pot scoate din toate astea?
-Dante, lasa-l pe idiotul asta in plata lui Dumnezeu, nu inteleg de ce iti pierzi timpul pretios cu asemenea deseuri.
Dante pov.
Aud acea replica parca pusa pe modul de repetare in capul meu care in acest moment totul este gol si negru. Imi slabesc stransoarea din jurul idiotului astuia ca apoi sa imi indrept atentia spre sursa principala care m-a facut sa il eliberez pe gunoiul care trebuia omorat de mana mea.
- Ce onoare! Ahmar, ce te aduce prin partile astea ale Americii?
Ahmar sesizeaza sarcasmul din glasul meu insa nu reactioneaza in nici un fel . Doar ridica din umeri indiferent si isi fixeaza mai bine mainile pe bastonul ce are in capatul lui un cap de leu intr-o pozitie de atac, din aur. Se pare ca a avut nevoie de acest baston in urma unui accident la piciorul stang ce il cam impiedica sa se miste liber. Ma uit la el intr-un mod inexpresiv, ca apoi sa ma indrept spre dansul. In urma mea , Chad tuseste brutal, incercand intr-un mod incontrolabil sa isi recapete respiratia care cei drept este cam precara in aceste clipe.
-Deci? Nu mi-ai raspuns!
Ii spun , astfel presandu-l. Daca exista persoane in lumea asta ce ma cunosc pana la sange, ei bine, uite ca Ahmar face parte din acel grup de persoane. Zambeste in coltul gurii zemeflator, analizandu-ma din cap pana in picioare.
-Baiete, observ ca accidentul nu te-a afectat decat intr-un mod insesizabil la neuroni.
-Multumesc pentru concluzie. Insa, chiar nu era nevoie iti spun eu!
-Eh... lasa prostiile. Acum, spune! Stii cine ti-a provocat accidentul?
-Imi place cand treci direct la...
-Ai avut un accident?
Intrebarea idioata a lui Chad aproape ca ma da pe spate. Prost frate mai am, nu imi vine sa cred ca asta este fratele meu, sigur embrionul asta tembel a fost o greseala genetic, o eroare. Ma uit la el scarbit, trecandu-mi o mana prin par enervat. Se vede clar ca ziua ca asta ii seamana lu' masa , prost ca noaptea!
-Tu gandesti inainte sa deschizi gura? Te intreb si eu, de curiozitate!
-Pai... sincer de cand m-ai lovit cu capul de perete incat am vazut stele verzi si simt ca se da o petrecere in mintea mea....
-Nu! Da, se observa! Idiot! Doamne, tine-ma sa nu il omor in acest moment!
Spun, privind spre tavan in incercarea mea esuata de a lua legatura cu puterea divina dar sa fim seriosi, aproape, dar foarte aproape era cat pe ce sa cred in Dumnezeu. Daca e chiar asa cum se spune, se inseamna ca Domnul are un simt al umorului foarte dezvoltat, altfel nu se explica de ce l-a dat pe Pamant, pe fiinta asta esuata.
-Gata , gata Dante, stiu ca abia astepti sa ii oferi un bilet la trenul spre Iad , clasa intai. Dar incearca sa te abtiii, totusi! Pentru numele lui Stalin!!!
Ma pufneste rasul cand ii aud din nou vechea dar hilara sa replica. In ultimul timp doar pe asta o spune si ma amuza la maxim. Ii zambesc bland, contientizand ca are dreptate. O criza de nervi , momentan, nefondata nu rezulta nimic bun. Ma asez la birou incrucisandu-mi degetele sub barbie , fixandu-i pe toti , pe rand cu privirea , in final oprindu-se pe Chad.
-Nu ma intelege gresit Ahmar, te respect din tot sufletul meu si tare as vrea sa mai discutam, dar acum procesez cum sa fac sa nu il omor pe viermele asta. Embrionul asta esuat ca ma-sa!
Indrug , scrasnind din dinti enervat la maxim. Degeaba incerc sa imi calmez repulsia , insa numai cat ma uit la moaca infectului astuia si imi amintesc de chipul viperei aleia!
-De fapt vezi ca e si mama ta!!
Gata, mi-a ajuns. Ar trebui sa isi faca testamentul. Faptul ca ma infrunta din priviri si a mai indraznit sa imi comenteze... Asta pune capac! Sar peste masa intr-o clipa. Repezindu-ma asupra sa insa Ahmar ma impiedica cat ai clipi, punandu-si bastonul intre noi doi. De aia ma uit acum la baston de parca ar fi nu stiu ce creatura ciudata.
-Ce e asta?
Intreb destul de calm , nevenindu-mi sa cred. Ahmar ofteaza adanc , atintindu-ma cu una dintre privirile sale criminale, zambind ironic.
-Puteti sa va omorati dupa ce rezolvam treaba cu incidentul tau! Acum lasa joaca si revino cu picioarele pe pamant. De cate ori ti-am zis sa nu te lasi condus de razbunare?
-Sincer? Da! Si ma jur ca vreau sa il omor in clipa asta!
-Nu te intereseaza mai mult Jade Forest? Cel care ti-a ucis tatal?
Noah pov.
Stau inchis in camera mea, ravasit de toate trairile intense pe care le simt. In fata mea , sta o sticla de coniac, ce abia asteapta sa o consum, de altfel cum am facut cu toate celelalte. Imi vine sa ma dau cu capul de toti peretii cand ma gandesc ce prost am fost. Sa fi indragostit peste cap ... nu este cel mai bun lucru, Avea dreptate Dante cand o zicea, dragostea poate fi cea mai mare slabiciune a unui om. Otrava ce te omoara incer dar sigur. Arma pe care i-o oferi ca un orb unei persoane de a te ucide. Destinul tau ce se afla in mainile acelei persoane nesuferite. Totul graviteaza in jurul acelei persoane crude, fara scrupule, fara inima. Toate femeile sunt parsive, manipulatoare.... nu inteleg de ce isi bat in halul acesta joc de noi, barbatii? Cred ca suntem fara inima? Fara suflet? Ca orice om, vrem si noi sa fim iubiti, dar asta... ca nu vedem de cine suntem cu adevarati iubiti. .. Ei bine asta e alta poveste. Insa, mai bine sa revin la mea, care este una ... nu de alta dar tragica. Fata de care am fost indragostit de la 10 ani... a luat-o razna. Dar ce tot zic? In toata aceasta ecuatie, a fost doar vina mea. Am fost naiv, sa cred ca totul imi va cadea asa usor din cer. Iar eu, ca un om lacom ce sunt... am crezut ca voi primi tot ce imi doresc, o iubire perfecta.
Soarta rade de mine in hohote, zdrobindu-mi inima in mii de bucati. Astazi, mi-am privit , neputincios, cum sufletul imi este calcat in picioare fara pic de mila , de fata pe care am iubit-o din tot sufletul meu torturat. Ce am facut sa merit una ca asta? Oh, da... poate simplul fapt ca am fost prea orb sa vad iubirea ce salajluia in adancul meu , pentru ea... De ce nu exista un dictionar cu sintomele iubirii? De ce nu exista termenii ce sa defineasca cand sa ne oprim din a ne injosi? De ce nu exista termenii care ne instiinteaza cand sa perseveram in lupta noastra pentru a ajunge acolo unde ne dorim? Din nefericire pentru mine , raspunsul inca nu l-am gasit. Sunt in cautarea sa, insa ceva imi spune ca nu il voi gasi prea curand.
Ma ridic ametit, privind in jur, totul fiind dezastru. Mizerie peste tot, sticle sparte, datorita amaraciunii... draperiile trase... o liniste inmormantala ce ma inconjoara. Ma indrept spre fereastra , cu picioarele implenticindu-se, sprijinindu-ma de tot ce apuc. Abia acum realizez ca am baut peste limita , fara nici un efect. Am baut in speranta ca mi-o voi scoate pe ea din cap... dar fara nici un rezultat, decat, poate o durere de cap...
In final , zambesc amar cand am ajuns la destinatia dorita. Trag de draperi in parti, oftand adanc cand zaresc stropii mari de ploaie ce se izbesc fara mila de sticla, scotand un sunet linistitor pentru inima mea insangerata. Imi rezem fruntea de sticla rece, ce imi provoaca fiori prin tot corpul. Ce am fost si ce am ajuns noi... Momente atat de triste... nu credeam ca le voi apuca vreodata, insa se pare ca,.. destinul vrea sa se joace cu mine fara ca macar sa se plictiseasca. Rade, intr-un mod grotesc de sufletul meu atat de trist, ce nu a vrut altceva decat putina iubire. Poate, am cerut prea mult. Poate, nu am dreptul la iubire, cine stie? De orice iubita mea draga, a lasat in urma ei doar amaraciune si durere. De fapt dragostea este o adevarata durere, o arma mortala ... Daca ai fost infectat de boala asta , esti ca si pierdut. Daca imi vine sa plang? Da! Sunt si eu om , ca orice fiinta umana. Imi vine sa plang , cum nu am mai plans in viata mea, sa dau drumul durerii care ma tot apasa. Dar nu... nu pot, parca am un blocaj ce nu imi permite sa fac aceasta greaseala. As vrea ca lacrima sa imi ascunda suferinta ce imi sageteaza inima ... dar e imposibil.
Inchid ochii chinuit cand in fata ochilor imi apare imaginea Erikai, zambindu-mi scarbita... de parca as fi un gunoi in fata ei... parca sa ma doboare de tot. Si-a batut joc de mine, s-a folosit de mine in cel mai crud mod posibil. Trebuie sa o uit cu orice pret. Trebuie sa incetez sa sper la o iubire ideala care nici macar nu exista. Nu inteleg ce e cu mine! Acum am aflat ca tot ce am facut a fost o greseala , o nenorocita de greseala care m-a ruinat.
Orice sentiment , de care eram capabil, ar trebui sa il sterg din memoria inimii mele proaste. Am fost un prost, un idiot , un tampit, ce a visat la o iubire perfecta. Iubirea nu exista, ci, doar perfiditate. O fata este facuta doar ca un baiat sa se culce cu ea ca apoi sa se descotoreseasca de ea in cel mai crud mod. Da, asa e. Iubirea nu exista in viata reala, tot ce este scris in carti, tot ce este regizat in filme, sunt doar minciuni. Doar o lume paralela , invaluita de flori si inimioare, O lume care de fapt nu exista, iubirea adevarata nu exista, sufletul pereche? Te rog! Toate astea sunt lucruri inventate de vreun schizofrenetic care in goana lui spre o iubire perfecta fara nici o fisura a inventat-o.
Da... iubirea nu exista. Eu m-am vindecat de aceasta boala incurabila numita dragoste. O voi calca in picioare, asa cum si ea m-a calcat pe mine. Imi sterg in fuga o lacrima ce se rataceste fara jena pe obrazul meu aspru de la vantul ce isi facu de cap pe chipul meu. Tunete si fulgere invaluiesc cerul , parca sincronizandu-se cu starea mea deplorabila. Reflexia mea din fereastra, imi intareste teoria. Ce am fost si ce am ajuns? Era mai bine daca nu as fi cunoscut niciodata acest sentiment ce ma loveste ca niste acee in inima mea fara nici o aparare. Dar nu... de astazi Noah cel vechi este mort. Un nou Noah a renascut!
Un ras amar rasuna in apartamentul meu intunecat. Tranesc cu pumnul in geam , scrasnind din dinti. Erika, iubito, daca mai incerci sa cauti o farama de iubire in mine, poti sa iti iei de pe acum adio. Asa cum... si eu mi-am luat de la tine! Noul Noah... e pe drum!