#needitat
Amira pov
Ma uit in oglinda pentru ultima data, admirandu-ma in rochia neagra si mulata pana in pamant.
Desi sunt o simpla fata care il insoteste la o petrecere, am emotii.
-Esti gata? Il aud pe Ryan vorbint.
Ma intorc cu fata spre el si observ ca sta stana de piatra in pragul usii, analizandu-ma cu privirea din cap pana-n picioare cu gura intre-deschis, cam buimac. Isi duce mana la ceafa si deja ma simt prost pentru alegerea facuta in magazin.
I-am spus ca vreau sa mi-o aleg singura ca sa fie o surpriza, dar din cate vad nu prea l-i place.
-Daca nu-ti place pot sa ma schimb. Am destule rochii in sifonier, spun si dau sa ma indrept catre dulapul imens, dar sunt oprita imediat de un tipat care ma ia prin surprindere.
-Nu! Spune si intinde mana semn sa nu ma chimb. Adica... vreau sa spun ca, ca iti sta bine. Arati minunat! Spune pe un ton mai bland ultima parte.
-Credeam ca nu-ti place rochia la cum te uitai, spun si imi simt obrajii fierbinti.
-Ma uitam pentru ca n-am mai vazut pana acum o fata atat de atragatoare si sexy intr-o rochie decenta.
-Atunci nu vreai sa stiu la ce petreceri mergi tu, spun si incep sa rad.
-Apropo de petrecere, ar trebui sa mergem.
-Da, sigur.
***
Ma uit pe geamul masinii si privesc oamenii de pe strada cum se plimba, si la blocurile luminate puternic.
-Si care e tema petrecerii? Ma aud intreband.
-O prietena care este sefa muzeului de bijuterii din centru da petrecerea la care vom merge, iar acolo va fii o licitatie pentru un colier special.
Tot ce fac este sa dau din cap in semn afirmativ, in timp ce ma gandesc la colierul de care a spus Ryan.
***
Dupa aproximativ jumatate de ora masina se opreste in fata unei case imense ce te duce cu gandul la un palat.
Ryan imi deschide portiera ca un gentleman si imi intinde mana ca sa ma ajute sa ies.
Drumul spre intrarea casei luxoase am facut-o la brarul brunetului imbracat la fel de elegant ca toti cei prezenti la aceasta petrecere.
Odata ajunsi in salonul in care se tine evenimentul am putut sa vad in fata, pe mijloc, colierul asezat pe o perna rosie de catifea ce este aparat de o cutie din sticla transparenta.
-Ce ma bucur ca ati venit, domnule Davis! Spune zambind o femeie blonda imbracata intr-o rochie rosie ca sangele mulata pe corp, ce pare de varsta a doua.
-Nu puteam sa lipsesc de la un asa eveniment, corect? Spune si rade mai mult din respect.
Femeia isi duce privirea catre mine si pot sa-i observ ochii verzi si blandzi, care imi schiteaza si mie acelasi zambet bland.
-Si domnisoara cine este? Il intreab pe brunet.
Ochii masculului se indreapta spre mine si din privirea lui imi pot da seama ca nici el nu stie sigur ca cine il insotesc. Pana la urma i-o iau inainte, iar raspunsul pe care ajung sa il dau ma socheaza si pe mine.
-Sunt iubita lui, zic si ii zambesc cat de amabil pot, in timp ce imi impleticesc degetele cu ale lui.
Pot sa vad cu usurinta socul de pe fetele amandurora, iar asta ma face sa ma intreb daca am procedat corect.
-Ce surpriza minunata! Nu mi-ai spus niciodata ca ai o iubita, zice doamna revenindu-si din soc.
-Asta pentru ca suntem inca la inceput, zice si se uita la mine.
Doamna isi cere scuze si se retrage, cu scuza ca "au venit niste invitati la fel de importanti ca noi". Nici nu stie cat de mult m-am bucurat cand am auzit ca pleaca.
-Imi cer scuze pentru prostia pe care sm facut-o, ii zic lui Ryan.
-N-ai de ce. Chestia asta chiar m-a ajutat mult sa dau bine in fata ei, doar ca acum va trebui sa ne comportam toata seara ca un cuplu, spune si pot sa jur ca i s-au inrosit obrajii brunetului.
-Daca trebuie o facem si pe asta!
Adam pov
Opresc masina cat de rapid pot in spatele casei si coboram din bolid cu totii.
Abia astept sa se termine misiunea asta ca sa ma pot duce la micuta ca sa o recapat.
Toate zilele astea m-am gandit la ea cu vinovatie stiind ca ma uraste. Dar acum ca am gasit o inlocuitoare pentru ea cred ca va fii in regula. Sper doar sa intelegea.
-Stiti planul, da? Ne intreaba pentru a o mia oara Ivy.
-Nu e ca si cum ni l-ai mai spus de cel putin douazeci de ori in drum spre vila, spun eu ironic.
-Gasca! Avem o misiune de terminat, nu avem timp de certuri, spune Colton.
Dupa ce ne-am luat echipamentul din portbagaj, insemnand sfori, pistoale, gloante si alte prostii, am intrat pe la intrarea secundara.
Odata ajuns in camera principala, observ intunerilcul care a pus stapanire pe salon.
Si cand te gandesti ca i-am trimis pe cei trei sa opreasca luminile.
Sunt luat prin surprindere de un val de tipete din incapere si atunci imi amintesc ca nu doar noi vrem sa furam bijuteria regala.
Imi pun cat de repede pot ochelarii cu infrarosu si observ langa colier doi pamaplai care au deschis cutia.
-Ce se intampla? Intreaba Alex si atunci ii vad si pe Colton cu Ivy speriati de cum a luat intorsatura situatia.
-Trebuie sa facem ceva! Striga Ivy la noi.
-Fraierii aia doi au deschis cutia, voi, si arat cu mana spre baieti, va duceti si ii distrageti pe pampalaii de langa bijuterie, eventual le mai dati si una la icre.
-Si eu? Intreaba Ivy revoltata.
-Tu... stai de sase.
Nu prea icantata de planul meu accepta intr-un final vazand ca nu are de ales.
-Dar tu? Intreaba Colton. Tu doar te uiti?
-Eu fur colierul, spun si le fac cu ochiul. Acum la treaba!
In secunda urmatoare ne despartim din cercul creat si ne ducem fiecare pe pozitii.
Asa cum am discutat, baietii se bat cu maimutoii, iar eu ma strecor printre oameni, incercand sa fiu cat mai discret posibil.
Ajung intr-un final la bijuterie si o apuc cu grija, icercand sa fiu atent sa nu-mi iau un pumn. Cand este in mainile mele, ma uit cateva secunde la stralucirea frumusetii si o bag in buzunarul de la spate.
Le fac baietilor semn sa vina, pe urma alergam toti patru catre iesire. Din nefericire pentru noi, pe la iesirea din spate erau doua gorile, asa ca am fost nevoiti sa ne intoarcem in zarmalaia aia si sa o luam pe la intrarea principala.
Minunat, se pare ca e mai greu decat mi-am imaginat!
Alergam cat de repede si discret putem printre oamenii speriati acum de focurile de arme. La un moment dat, in intuneric imi atrage atentia o pereche de ochi albatri destul de aproape de mine. Din fericire si fata care ii detine m-a vazut, iar atunci imi dau seama ca este fata care mi-a dat lumea peste cap.
Ma apropii mai mult de ea, dar nu inainte de a-i da lui Alex colierul ca sa plece de aici.
-Amira... cat ma bucur ca esti bin! Spun si dau s-o imbratises dar se fereste.
-Stai departe de mine, nenorocitule! Striga blondina.
Stiam ca momentul asta va lasa de dorit si eram pregatit sa aud insulte de la ea, dar, la naiba, nu credeam ca ma va durea atat de tare. Ptivirea si cuvintele ei sunt ca niste sageti cu venin pe care mi le infige in inima.
-Stiu ca esti suparata si ai tot dreptul sa ma insulti, dar asculta-ma! Exista o explicatie.
Amira pov.
Ma uit la el cu ura, merita sa arda in flacari. Dar in acelasi timp imi e si frica sa nu-mi mai faca ceva. E prea periculos...
-Stiu ca esti suparata si ai tot dreptul sa ma insulti, dar asculta-ma! Exista o explicatie, il aud spunuand.
-Gresit! Exista minciuni pe care nu am de gand sa le ascult. Acum pleaca!
-Amira...
In incapere se mai aude un foc de arma si in acel moment Adam ma apuca de talie, scotandu-ma contra vointei mele in curtea casei.
-Lasa-ma! Strig la el, dar nu ma asculta.
Deschide portiera unei masini luxoase si ma baga acolo.
-Sa nu cumva sa iesi de aici, spune si o inchide.
Se asaza pe locul soferului si in mai putin de cinci minute suntem pe strada, cu o viteza specifica nenorocitului.
-Stai sa ghicesc, acum ma duci inapoi la club pentru ca ai incheiat un tampit se dosar.
-Asculta-ma macar pentru cateva minute, Amira! Striga nervos la mine.
-Ce e de explicat? Ca ai venit la mine acasa, m-ai rapit, m-ai injosit si uite asa am ajuns sa fiu curva la un club blestemat! Spun pe acelasi ton ca al lui.
-Am fost drogat, Amira. Inainte sa vin la tine am fost la un alt club in care mi s-a pus ceva in bautura, zice tot nervos dar pe un ton mai scazut.
Masina se opreste intr-o parcare, iar toata atentia lui Adam este asupra mea. Ochii lui albastri ca marea agitata se uita adanc in ai mei si simt senzatia de fluturasi in stomac pe care n-am mai avut-o de ceva vreme.
-Amira... nu ma astept sa-mi sari in brate si sa ma ierti, pentru ca... la dracu' m-am comportat ca un nenorocit si nici macar nu stiu de ce te-am luat de acolo, pur si simplu asta am simtit, spune si imi acoloeste privirea.
Brunetul de langa mine mi-a spart inima de nenumarate ori, dar tot el mi-a lipit-o la loc.
Cum as putea sa plec din masina spunandu-i ca intre noi totul s-a terminat fara sa sufar si sa plang din nou.
Cum as putea sa-mi continui viata alaturi de altcineva dedicandu-ma acelui barbat daca inima mea e la el?
Am senzatia ca sunt cea mai mare proasta petru ca inca il iubesc, iar razboiul dintre ratiune si dragoste este unul puternic.
-Si acum se simti?
-Dar tu ce simti?
Ma intorc catre el, sustinandu-i privirea.
-Nu stiu. Te vreau si nu te vreau. Mintea imi urla sa fug cat mai departe de tine, dar inima... spun si oftez. Inima ma implora sa sar pe tine si sa incepem un sarut pasionl, zic si pufnesc amuzata de ceea ce tocmai am spus.
-Si ce ai de gand sa faci? Spune, iar pe fata ii apare ingrojoararea pe care incearca s-o mascheze.
-Asta!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Buna, dragi ochisori!❤
Stiu, stiu, capitolul s-a terminat in coada de peste mai ceva ca celelalte😂
Vreau sa va multumesc pentru ca imi sunteti alaturi cu vizualizari(ochisori), stelute si mesaje incurajatoare! Nu imi vine sa cred ca aproape am facut 5k de ochisori la carte WOW.
Daaaar, dupa cum stiti "Jocult Sufletului" are 31 de capitole cu asta ceea ce inseamna ca este aproape de final, si dupa cum ati mai vazut si in comentarii, ma gandesc daca sa fac si valumul 2. Ma rog, ceea ce vreau sa va rog este sa imi spuneti in comentarii daca vreti al doile volum sau nu. Pwp😘