SOFIA
Îl iubeam și voiam să știe asta.
- Vrei să rămân?
- Da..te rog!
- Sofi, nu vreau să ne grăbim..se apropie de mine și mă luă în brațe. Își lipi buzele de fruntea mea.
- Nu îți decât să rămâi cu mine în seara aceasta, dacă vrei poți dormi pe canapea..am râs eu, amintindu-mi de vremurile în care chiar dormea pe canapea.
- Nu îți place să stai singură, nu-i așa?
Îmi ghicise gândurile, nu îmi plăcuse niciodată să rămân peste noapte singură într-o casă sau într-un apartament străin, deși se presupunea că era casa mea. Ne și certasem pe tema aceasta, când el își mai pierdea nopțile pe nu știu unde, de fapt acum știam. Dar am lăsat trecutul în urmă, asta nu m-ai conta, acum contam noi, relația noastră.
- Hm, da. Așa e! Am câteva zile de când stau singură și sincer m-am simțit cam incomodă.
- Iubita mea..
- Iubita? am ridicat din sprâncene. Sunt..iubita ta? Adică noi doi..
- Păi nu ai acceptat să ieşi cu mine?
- Ba da..
- Sau vrei să fiu mai clar? îmi zâmbi el. Vrei să formăm un cuplu? îmi sărută buzele.
- Tu ce crezi?
- Eu ştiu ce îmi doresc!
- Ne dorim acelaşi lucru!
- Frumoasa mea! mă sărută pe buze.
Anthony acceptă să urce şi să doarmă la mine, oricum mâine nu era zi de muncă, fiind sâmbătă. Ajunşi în apartament, l-am servit cu nişte suc, pentru că refuzase alcoolul, îi ajunsese paharele cu şampanie de la petrecere. Ne-am aşezat amândoi pe canapea, era oarecum straniu să fie aici pe canapea cu mine, invitat de mine să rămână, când altă dată l-aş fi scos cu forța. Însă nu-mi era teamă de ce s-ar întâmpla, ci de ce nu.
M-am întrebat de atâtea ori acum trei ani, ce naiba putea să-mi placă la el? Era doar un actor ratat şi fustangiu, iar pe lângă toatea astea un alcoolic şi un drogat. Cam asta era reclama, pe care o avusese Anthony. Fusese primul bărbat din viața mea, dar nu aşa cum mi-am imaginat. Însă acum, privindu-l dincolo de frumusețea lui exterioară, ştiam că sufletul lui este şi mai frumos. Nu era aşa cum am crezut că e, probabil avea nevoie de un impuls să redevină ci a fost, aşa cum îmi spusese şi bunica Audrey, că Anthony are nevoie să se regăsească pe sine, aşa cum e de fapt pe interior. Iar schimbarea aceasta o vedeam la el, dar şi o simțeam.
Îl sorbeam din priviri, pentru că îl iubeam din tot sufletul! Încă simțeam gustul buzelor lui, iar inima îmi bătea cu putere doar gândindu-mă la el, dar acum că îl aveam lângă mine. Aşa mă simțeam ca şi cum aş fi în stare să fac orice pentru el. Şi aşa era, stăteam aici cu el, deşi nu aveam încredere deplină, am decis să îmi ascult inima. Anthony, nu mai eşti deloc acel actor ratat, dimpotrivă eşti un om inteligent, frumos, iubitor, patron al unei firme de arhitectură şi responsabil.
- Ce e? mă întrebă el, jucându-se cu un fir de păr de al meu.
- Nimic, am zâmbit eu.
- Mă priveşti aşa..
- Aşa cum?
- Nu ştiu, aş vrea să aflu ce îți trece prin minte!
- Ehh, am tuşit eu, înecându-mă cu propria salivă, aveam o mie de gânduri și mai ales că-mi trecu prin minte prima noastră noapte de „dragoste".
- Te iubesc! îmi plasă un sărut cald pe buze. Ce ai zice dacă mâine ne petrecem toată ziua împreună? Iar seara să luăm cina..într-un loc special, așa ca o primă întâlnire oficială.
- Sună interesant, am luat o înghițitură din sucul de pe masă. De acord, i-am tras din ochi.
M-am ridicat să merg în dormitor, pentru a-i aduce o pernă și o pătură, dar el mă trase în brațele lui.
- Te iubesc!
- Și eu te iubesc..i-am șoptit eu.
Stăteam la propriu în brațele lui, el îmi dădu la o parte șuvițele de păr rebele de pe față și îmi susținu obrazul stâng cu palma lui, apoi buzele lui începură să le provoace pe ale mele, cu mișcări lente, apoi cu o joacă a limbii. Își furișă degetele prin părul meu, aducându-mă mai aproape de el, îmi traversă cu o mână spatele, oprindu-se la mijlocul lui. Simțeam o emoție puternică în stomac, inima îmi bătea cu putere, iar euforia era în cel mai înalt nivel al ei.
M-a ridicat, ținându-mă în brațe, mi-am încolăcit picioarele în jurul lui, m-a cărat până pe peretele de lângă ușa dormitorului, unde m-a izbit ușor, lipindu-mă cu spatele de el. Îmi plasă săruturi mărunte pe gât, apoi se întoarse din nou la buze. Mi-am lăsat picioarele jos, îmi era frică să nu cad, pentru că deși eram fizic cu picioarele pe pământ, eu una nu mă simțeam așa, din contră simțeam că plutesc. Printr-o singură mișcare i-am dat jos sacoul, l-am tras de cămașă, ducându-l în dormitor, lipindu-mă de peretele de acolo, i-am desfăcut stângace primii nasturi de la cămașă, sinceră să fiu nu prea aveam experiență în asta. Dar el...știa cu fiecare gest, sărut sau mângâiere, să mă facă să-mi doresc mai mult.
În momentul în care am vrut să-l desfac și pe cel de-al treilea nasture, m-a prins de mână și m-a oprit, lipindu-și fruntea de a mea.
- Sofi..
- Anthony, îmi doresc asta! Vreau să fiu a ta!
- Ascultă-mă, și eu îmi doresc asta mai mult ca orice în acest moment, dar e mai bine să nu ne grăbim, vreau ca tu să fii sigură de orice lucru pe care îl faci.
- Nu..m-am îndepărtat de el, m-ai refuzat și cât am fost căsătoriți, crezând că suntem împreună și mă refuzi și acum? Chiar nu înțeleg ce se întâmplă!
- Sofi, se apropie de mine, luându-mă de mâini, nu vreau să te refuz, spun doar să încercăm să ne cunoaștem mai bine..să fim siguri pe ceea ce avem.
- Nu ești sigur că mă iubești?
- Cum poți să mă întrebi așa ceva? Te iubesc enorm și e prima dată când iubesc cu atâta putere și când nu-mi doresc doar să te bag în patul meu.
- Bine, poate ai dreptate, ne-am lăsat purtați de val.
Dar tot nu înțelegeam, oare nu mă dorea? Nu mă vedea frumoasă? Nu-și dorea asta de la mine..?
- Mai bine mă schimb, rochia asta așa lungă nu mă ajută prea mult. E și târziu, am să-ți dau o pernă și o pătură, m-am dus spre dulap.
I-am făcut patul pe canapea, eram supărată din cauza refuzului lui, deși nu voiam să o arat. El m-a prins de mână, în momentul în care am vrut să plec.
- Sofia, stai! Dormi cu mine..pe canapea, îmi zâmbi el. Nu-mi doresc decât să te țin în brațele mele întreaga noapte.
- Știi, mă cam sperii..adică tu Anthony, nu vrei decât să dormi lângă mine.
- Ai o altă impresie despre mine?
- Poate..am zâmbit eu, iar el m-a prins de șold și m-a făcut să cad peste el, pe canapea.
- Te iubesc! Și de acum înainte nu vei mai scăpa de mine..să fii sigură!
- Nici nu vreau..
***
Dimineață m-am trezit singură pe canapea, un miros puternic de clătite îmi făcu nările să zburde e fericire. M-am uitat spre bucătărie și l-am văzut gătind, știam că o face, nu era prima dată, dar acum gătea pentru mine. Cu arăta oare o zi petrecută alături de Anthony Edwards, știind că ești femeia iubită?
Am luat micul dejun împreună, apoi ne-am dus pe la apartamentul lui Anthony, pentru a face un duș și a se îmbrăca în ceva mai comod, așa că optă pentru o pereche de blugi trei-sferturi și un tricou alb, în picioare își luă niște teniși albi.
Eu purtam o pereche de pantaloni scurți de blugi, un maieu coral și o pereche de sandale argintii.
M-am plimbat prin sufrageria lui, era o încăpere mică cu o canapea şi o măsuță de cafea, iar bucătărie era o cameră separată.
- Mergem? mă întrebă el.
- Da. Auzi dar motocicleta ta? A rămas la petrecere..
- A dus-o un angajat şi a lăsat-o la firmă.
Ne-am plimbat împreună pe malul oceanului, am mâncat înghețată, ne-am urcat pe cea mai înaltă clădire din Boston, pentru a vedea frumoasa privelişte. Ne-am plimbat pe străzile oraşului, de mână ca un cuplu normal. Ne-am sărutat, ne-am îmbrățişat. A fost una dintre cele mai frumoase zile petrecute împreună. Mă hrăneam din iubirea, pe care i-o purtam.
Am intrat în incinta unui restaurant, fiindu-ne foame şi sincer ne cam dureau picioarele de la atât de multă plimbare.
Ne-am aşezat la o masă lângă fereastră.
- Cât de bine e să stai jos! am exclamat eu, eram super fericită să mă aşez.
- Mie mi-e foame! Ce vrei să comandăm? Sincer nici nu ştiu ce îți place să mănânci..
- Nu sunt pretențioasă la mâncare, mănânc aproape orice. Nu-mi plac supele la conservă, doar supele cremă. Şi nu pot să mănânc iute, de niciun fel.
Anthony chicoti pe ascuns, în timp ce privea meniul.
- De ce râzi?
- De nimic..aşa! continua el să râdă.
- Anthony..
- Promiți că nu te superi şi nu o să faci o criză de isterie?
- Spune!
- Promiți? mă privea el.
- Da! am zis eu nerăbdătoare. Ce era? De ce ar trebui să nu mă supăr?
- Ştii, în seara în care tu şi Jorge, ați luat cina?
- Da..
- Şi a comandat pizza?
- Da..de unde?
- Eu am comandat acea pizza uite, iar comanda lui Jorge am luat-o înainte.
- Nu cred! am scos un țipăt, apoi mi-am acoperit gura cu palma.
- Îmi pare rău! râse el.
- De ai făcut una ca asta? Tu ştii cât de iute a fost pizza aceea? am spus eu supărată, deşi era amuzant.
- Nu ştiu, nu am vrut să..aveți ocazia să rămâneți singuri..
- Stai puțin, ai avut vreo legătură şi cu faptul că s-a luat curentul?
Privirea lui îmi spunea totul.
- Nu! Deci nu! Cum..dar de ce? Ce credeai că se poate întâmpla dacă rămânem singuri..Oh, ai fost cumva gelos? mi-am muşcat uşor buza de jos şi am ridicat din sprâncene.
- Nu..doar..eu..am vrut..să te sâcâi, se bâlbâi el!
- Ai fost gelos! aproape am sărit de pe scaun de bucurie. Gelos! Gelos! l-am tachinat eu.
M-am trezit cu buzele acoperite de buzele lui, printr-un sărut dulce.
- Da, se pare că eram..gelos! îmi şopti el.
- Am reuşit! am spus eu cu voce tare şi am luat o înghițitură din paharul cu suc natural.
- Ce ai reuşit?
- Hh?
La naiba! Mă auzise? Încercam să mă prefac că nu ştiu despre ce vorbeşte.
- Ai spus că ai reuşit? Ce anume?
- Hh..am mai luat câteva înghițuri din paharul cu suc, pentru a mai amâna răspunsul, poate aşa avea să-mi vină vreo scuză în minte.
- Sofia! Răspunde-mi acum! Şi nu îmi spune că nimic..
- Bine, dacă tot suntem la început şi se presupune că trebuie să ne spunem totul..Am jucat un joc, nu ieşisem pe bune cu Jorge, el s-a oferit să mă ajute să te fac gelos..dar din partea mea nu fusese nimic. El părea interesat ss mine, dar pe parcurs..şi-a dat seama că..nu avem vreo legătură.
- Ca să vezi, unde era actrița!
- Scuze! am făcut nişe ochi de cățeluş.
- Aa..deci înseamnă că tu îți doreai ca eu să fiu gelos?
- Nu e clar? Te-am iubit..din totdeauna, cel puțin asta îmi vine să cred.
- Iartă-mă..că eu nu am făcut-o de atunci..
- Anthony, inimii nu-i poți dicta când şi de cine trebuie să se îndrăgostească. Iar dacă tu ai făcut-o acum, pentru mine e mai mult decât perfect, pentru că ai făcut-o! Şi eşti lângă mine, l-am sărutat uşor pe buze.
- Frumoasa mea, mă sărută pe frunte şi luă meniul de masă, analizându-l din nou.
- Anthony? am spus eu serioasă.
- Ce e iubito? Vrei să comandăm spaghete? chicoti el.
- Anthony, cred că ar fi timpul să vorbim, despre tot ceea ce a fost, ca să nu mai existe secrete între noi!
Simțeam că sunt lucruri nespuse între noi, iar de aceea relația noastră nu poate fi puternică. Aveam nevoie să ne spunem totul, să acceptăm şi să pornim pe un drum nou împreună, fără secrete sau minciuni.
Nu puteam evita trecutul era momentul să-l rezolvam, pentru a-i putem face față prezentului şi viitorului. Îl iubeam enorm pe Anthony şi simțeam că şi el o face. Începeam să am încredere în el, deci aveam nevoie să spunem cum stau lucrurile.
*****
Vă mulțumesc!
Aştept părerile, voturile şi vizualizările voastre.
Locul 14 ❤💋