Capitolul 11

12K 649 4
                                    

SOFIA

Făcusem un duş şi am dormit aproape o oră, când vizita nepoftită a mamei mele în camera mea, mă buimăci.

- Mamă, nu ştii să bați la uşă?

- E casa mea, deci pot să intru unde doresc.

- Da, dar aş prefera să am intimitatea mea!

- Sofia, Darla e în sufragerie, i-am spus să aştepte, să te întreb dacă o primeşti.

- Normal! E prietena mea cea mai bună!

- Ştii că nu-mi place fata asta, replică ea.

Da! Ştiam! Mama o considera pe Darla un exemplu greşit pentru mine, că nu aş avea nimic bun de învățat de la ea. Dar nu o cunoştea aşa cum eu o făceam, Darla e ca o piatră dură pe dinafară, însă are un suflet sensibil. Nu se înțelegeau ele foarte bine, dar se agreau de dragul meu.

Darla păşi în camera mea, ținând în mână o plăsuță cu un brand cunoscut. Avea o alură tristă, era aşa de când ne-am despărțit dimineață, nu înțelegeam ce era în neregulă cu ea. Avea o pereche de jeanşi şi o cămaşă galbenă accesotizată cu un colier.

Era atât de supărată pe mine din cauza lui Anthony? Sau era altceva ce o măcina? Aveam de gând să aflu.

- Credeam că am să te găsesc împopoțonată, râse ea, apoi închise uşa în urma ei şi trânti punga din mână pe pat.

- De ce ?

- Păi nu are iubițelul tău o petrecere importantă?

"Iubițelul" era un psihopat nemernic şi nesuferit. Iar eu nu aveam de gând să mă mărit cu el pentru ca el să-şi primească moştenirea. Aş fi o idioată! Cu atât mai mult să mă duc la petrecerea lui nesemnificativă.

Culmea! Nu puteam să-i povestesc toate astea celei mai bune prietene, pentru că era un secret, iar din respect pentru Audrey, trebuia să-mi țin gura închisă. Uram faptul că trebuie să îi ascund lucruri Darlei.

- Nu am chef să merg!

- Ba da, ai să mergi!

Visam? Darla îmi spunea să merg să mă întâlnesc cu idiotul? Adică ea mă arunca în gura leului. Începeam să nu mai înțeleg nimic.

- Darla, parcă nu îți plăcea Anthony şi acum vrei să merg la petrecere? am întrebat-o eu suspicioasă. Era ceva putred la mijloc.

- Unu. Nu-mi va plăcea niciodată Anthony. Doi. Am nevoie de tine să fii acolo, pentru că am impresia că Henry mă înşeală, iar el va merge.

Ce? A înebunit? Niciodată în atâția ani de când sunt împreună nu mi-a zis vreo bănuială de genul. Henry părea bărbatul perfect, îl admiram chiar.

- Henry??

- Da, e doar o bănuială, mă calmă ea, dar nu funcționa. Mai ales că am fost atâta timp plecată şi nu prea am vorbit, îmi pare ciudat, adăugă ea.

- Eşti bine?

- Da, vreau doar să mă ajuți să aflu adevărul.

Cum naiba să-mi fac apariția la o petrecere, despre care nu ştiu nici unde are loc. Iar Anthony, pun pariu, că e furios! Nu că mi-ar păsa. Dar ca să pot să o ajut pe Darla, trebuia să accept propunerea lui Anthony, pe care de fapt o acceptasem deja.

Aahh!! Sofia!

- Nici nu ştii în ce situație mă pui!

- Te-ai certat cu prințişorul?

O zi poate schimba totulOnde histórias criam vida. Descubra agora