Au trecut trei zile, în care m-am chinuit să vând maşina. Am crezut că un mustang se vinde foarte uşor, dar se pare că nu e aşa. Prețul, pe care îl ceream era prea mare, dar la naiba, aveam nevoie de o căruță de bani, cum altfel aveam să o scot pe Sofia din mâinile lui Knife? Nu puteam să îi caut până nu aveam toți banii şi de preferabil, trebuia să îi am cât mai repede.
Eram disperat, cui aveam să o vând? Am pus-o pe toate siteurile, am vorbit cu aproape toți cunoscuții, aveam nevoie urgentă de bani!
Eram aşezat în patul Sofiei, nu mişcasem nimic din acea cameră, m-am uitat pe poza noastră de la nuntă, era singura poză din casă cu noi doi, de fapt nici nu mai aveam alte fotografii prin preajmă. Toate, pe care le-am primit de la nuntă, le-am trântit într-un sertar.
Sofia, cât de frumoasă e! Părul ei ondulat, ochii verzi şi mari, nasul acela mic şi firav, am zâmbit eu gândindu-mă la asta. Cum nu am putut să îmi dau seama de toate lucrurile astea înainte? Să o respect cum merită, să fi fost aici când nenorociții ăia au luat-o, să o apăr. E doar vina mea! Trece prin toate astea din greşelile făcute de mine. Unde să te caut, iubito? Apari în visele mele şi spune-mi unde eşti, căci nu mai ştiu unde să te găsesc.
Nopțile erau un chin pentru mine, nu aveam somn, iar când toțuşi dormeam puțin, aveam un coşmar.
Telefonul îmi vibră, m-am uitat să văd cine e. V! Îmi trimisese o grămadă de mesaje, în ultimele zile, dar nu i-am răspuns. Nu merita să mă comport aşa cu ea, până la urmă fusese parte din viața mea sau mai făcea? De fiecare dată când V. apărea în viața mea, mă simțeam bulversat. Era posibil să iubeşti două femei? Sau ce simțeam pentru amândouă?
Era doar o modalitate de a afla asta, trebuia să dau ochii cu V., care mă bagase oarecum în asta, pentru că ea mi-a spus că sunt îndrăgostit de Sofia.
Înainte să ies din casă, telefonul îmi sună, era regizorul, sigur mă suna să mă critice că nu am fost la muncă de vreo două săptămânii şi jumătate, punând în calcul şi excursia cu Sofia.
- Alo.
- Anthony, ce faci?
- Nu foarte bine, domnule. Au început filmările, ştiu că nu am mai dat pe la acolo, dar..
- Nu, stai liniştit. Dean mi-a povestit şi vreau să ştii că eu şi soția vă suntem alături. De aceea ți-am trimis nişte bani pe Dean, voi cumpăra mustangul pentru fiul meu. În plus am mai adăugat o sumă, ca să va ajutăm.
- Nu ştiu cum să vă mulțumesc, domnule! Vă promit că vă înapoiez toți banii până la ultimul bănuț.
- Ia-l ca un avans, ceea ce ar trebui să primeşti pentru munca ta de actor. Sper că o veți găsi pe Sofia curând.
- Mulțumesc, domnule. Şi eu sper..
Eram atât de fericit, în sfârşit reuşisem să adun banii, nu pe toți, trebuia să calculez câți mai aveam nevoie.
Ajuns la V., ea mă pofti înăuntru.
- Ai venit..
- Da..m-am aşezat pe canapea.
- Eşti bine?
- Nu prea bine, dar asta e o altă poveste. De ce ai vrut să vin? am întrebat-o eu.
- De obicei veneai fără să te rog, Tony. Dar să mă părăseşti aşa după toate? Credeam că vom fi măcar prieteni..
- V., Sofia a fost răpită!
- Poftim?
- Da..Knife.
- Fir-ar! Mai aveai datorii la Knife?
- Da, V., nu am nevoie de critici. Sunt disperat, nu ştiu unde să o găsesc..iar Knife nu vrea să o găsesc, altfel mi-ar fi lăsat indicii. Sper doar când voi avea banii să o lase liberă pe Sofia.
- Nu te crede în el, e şmecher şi nu se va lăsa până nu se şi răzbună pe tine, ştii asta!
- De aceea mi-e teamă, V., că-i poate face ceva. Că se va răzbuna pe mine, rănind-o pe ea.
- Şi ai reuşit să faci rost de bani?
- Nu, mai am un sfert bun din sumă. Dar nu mai am la cine să apelez.. mi-am pus mâinile în cap.
- La mine..şopti ea.
- Nu, nu vreau niciun ban de la idiotul de Toby! Te rog!
- Calmează-te, se îndreptă spre dormitor şi se întoarse cu un plic în mână. Sunt banii mei, mi-i întinse.
- Nu pot, V.!
- Ascultă-mă, mi-i puse în mână. Nu sunt mulți, dar aş face orice să te văd fericit, Tony. Şi crede-mă trebuie să o scoți pe Sofia din mâinile acelui nemernic.
- Ai dreptate, m-am ridicat şi am îmbrățişat-o. Eram convins că simt ceva pentru V., dar oare era dragoste sau doar ataşament?
- Vreau să-ți fiu alături, Tony, dar trebuie să mă lași.
- V., eu..
- O iubești pe Sofia, știu...
-Nu știu, simt ceva pentru ea, dar nu pot să-mi dau seama dacă e cu adevărat dragoste, de unde să știu? Poate..ce simt pentru tine e dragoste, V. Sunt confuz..
- Aș vrea, ne-am așezat amândoi pe canapea, să te țin doar pentru mine și să fiu o egoistă, să-ți spun că te înșeli în privința ei, dar nu pot..Te cunosc, Tony, cum mă cunosc pe mine, îmi așeză palma pe obrazul drept, susținându-mi-l. Trebuie să-ți iei zborul..
- V., tu ești prietena mea..
- Sunt, știi asta, dar tu nu m-ai văzut doar ca pe o prietenă, ci am fost mai mult de atât, sunt conştientă că nu pot să-ți cer să rămânem prieteni, ar fi o nedreptate, cel puțin acum până când tu şi Sofia vă veți clădi ceva.
- V., i-am luat fața în mâinile mele, tu însemni foarte mult pentru tu, m-ai ajutat să fiu un bărbat adevărat.
- Greşeşti! Eu ți-am arătat doar cum să fii un bărbat, dar Sofia te-a învățat să iubeşti..
- Unde am greşit? De ce am ajuns să mă îndrăgostesc de ea?
- Dragostea nu întreabă şi nu are nevoie de răspunsuri, ea apare şi dispare când doreşte, iar alteori rămâne acolo şi nimeni nu o poate scoate.
Am privit-o fix, cunoşteam o altă parte a ei.
- Dragostea nu e ceva rău, Tony, nu trebuie să te sperii sau să-ți fie teamă de ceea ce poate cauza ea, trebuie doar să te gândeşti la partea plină a paharului.
- Dar dacă mă înşel şi de fapt ceea ce simt eu pentru Sofia nu e dragoste ci poate ataşament, pentru că suntem căsătoriți şi că am locuit împreună.
- Tony, te-ai căsătorit cu ea! Eu am crezut că o iubeşti de la început, dar venind la mine, mi-am dat seama că nu e aşa şi această căsătorie a voastră e mai mult o glumă. Dar nu am mai pus întrebări.
- De asta îmi placi V., pentru că eşti diferită, pentru că nu te comporți ca o nevastă disperată.
- Pentru că nu sunt, Tony. Eu pentru tine sunt o escapadă, nu mă priveşti ca pe o soție, asta pentru că relația noastră nu a fost serioasă şi nici nu va fi vreodată. Pentru că nu e tocmai o relație.
- Nu, nu e adevărat, i-am sărutat buzele, dar în gândul meu apăru Sofia şi mă simțeam dintr-o dată vinovat. M-am dat la o parte.
- Vezi..ştiam asta din clipa în care l-ai bătut pe Toby, pentru a o ține departe de el, ceea ce pentru mine nu ai facut.
- V..
- Eu mă bucur, pentru că dragostea te va face un om mai bun.
- O iubesc! am zâmbit eu, sărind în picioare, chiar o iubesc! Şi sunt mândru de asta. V., îți mulțumesc!
- Voi fi mereu aici când vei avea nevoie de mine!
M-am îndreptat spre uşă, dar apoi m-am oprit în loc.
- Vei fi bine?
- Da, nu-ți fă griji! Găseşte-o pe Sofia! Şi nu o mai lăsa să plece de lângă tine!
- Asta am să fac! Mulțumesc, V.!
- Şi eu..îmi zâmbi ea, iar eu am ieşit pe uşă.
Trebuia să o găsesc pe Sofia, cu orice preț, o iubeam.
***
SOFIA
Mă priveam în oglindă şi nu-mi venea să cred că sunt eu, părul meu lung, creț şi castaniu se transformase într-un păr roşcat, până la umeri, tuns într-un bob mai lung, care rămase tot creț. Culoarea nouă îmi scotea în evidență ochii verzi, dar machiajul strident îmi acoperea fața într-un mod groaznic. Purtam o rochie argintie, în stil cabaret, pantofi erau cu toc în același ton, dar erau foarte comozi.
Nu am avut de ales, trebuia să mă comport aşa cum doreau, dacă voiam să mă mențin în viață.
Ieri îmi schimbase look-ul, iar după ce am primit câteva pălmi, de la tipa care se ocupa de noi, o femeie la 40 de ani, brunetă, voluptoasă, îmbrăcată sumar și căruia i se spunea Lexi. Spun "noi", pentru că se presupune că suntem mai multe femei. Am reufuzat să dansez, aşa că m-au pus ospătară în bar, iar din seara aceasta voi începe.
Trebuia să mă comport bine, azi dimineață m-au dezlegat de cătuşe, aveam vânătăi lăsate de ele, în jurul încheieturilor de la mâini şi de la picioare, care mă dureau îngrozitor.
Plicul galben, era pe măsuța de machiaj, pe care mi-au aşezat-o de dimineață aici cu o oglindă mare. Plicul acela m-a tot urmărit, dar nu am îndrăznit să-l deschid până acum. Nu voiam să fie vreo poză cu cineva cunoscut într-o ipostază neplăcută sau vreo veste neplăcută.
Îmi era teamă, să îl deschid, dar totuşi am făcut-o. Era..era doar o mască aurie, în care colțuri era scris un S. Era făcută pentru mine. Era o obişnuiță la Knife ca toate femeile, pe care le-a răpit să poarte o mască? Sau ce naiba?
Oare unde ești Anthony? Te caut în vise și nu te găsesc..te caut în gânduri și ești acolo, dar eu aș vrea să fii aici. Nu aveam scăpare, plăteam greșelile lui cu vârf și îndesat.
Speram din toată inima să nu rămân blocată în acest bar jegos, pentru că dacă la început mi-am imaginat că sunt într-un hotel, acum trei zile, am realizat că sunt de fapt într-un bordel.
***
- Ești gata? E prima ta seară, nu vrei să dai greș, îmi spune Lexi, cu un aer de superioritate, din ușă.
- Da..mi-am pus masca și m-am privit, ochii mi-au lăcrimat, rănile îmi erau acoperite la mâini, cu brățări, care pentru mine păreau tot niște cătușe, chiar dacă nu le aveam, ele existau acolo. Eram legată de acest loc, ținută cu forța și lupta pentru mine, să trăiesc.
- Mișcă-te! mă împinse ea. Nu am toată seara la dispoziție.
Am ieșit din cameră pentru prima dată de când sunt aici, am parcurs coridorul în spatele ei, avea o rochie foarte mulată pe corp și scurtă, cu niște pantofi foarte înalți, mă bucuram că eu nu eram îmbrăcată ca ea, semănam într-un fel, dar pe mine rochia nu era atât de scurtă.
Am intrat pe o ușă din metal, într-o cămăruță, în care erau așezate lădițe cu tot felul de băuturi alcoolice și non-alcoolice, apoi a mai deschis o ușă de lemn și m-a lăsat să intru eu prima, deschizând-o, muzica și fumul dinăuntru se auzi la maximum. Intrasem la bar, doi barmani jonglau cu paharele de băutură, iar un grup de bărbații din fața lor au început să fluiere când ne-au văzut.
- Gura, fraierilor! E nouă și e preferata șefului, așa că ați face bine să nu vă atingeți de ea!
Preferata? De scârbosul acela? Hh..doar gândul mă îngrețoșa.
- Iei comanda oamenilor și vii să le-o ceri lor, îmi arătă cu degetul spre cei doi barmani, unul era scund, brunet, cu barbă, părea destul de tinerel, iar cel de-al doilea era mai în vârstă, grizonat și cu o culoare a ochilor foarte interesantă, păreau așa azurii. Nici măcar nu îmi făcuse cunoștință cu ei. Barul, era mare, când am privit în adâncimea lui, multe mese rotunde, fotolii și o scenă, pe care erau câteva domnișoare îmbrăcate sumar, dansând pentru acei domni jegoși. Eram într-un bordel, iar Knife a vrut să mă pună să dansez în fața tuturor.
- S. nu?
Gândurile mele fuseseră întrerupte de tipul scund.
- Da, cred că acesta era numele meu pentru o perioadă.
- Ia tava aceasta, mi-o întinse el și mișcă-ți fundul printre mese, trebuie să te comporți frumos cu clienți. Ai înțeles?
- Da, am înghițit în sec.
Singură printre acei bărbați, care păreau niște lupi în călduri? Nici vorbă, eram o tipă mai timidă de felul meu, ok, făceam și nebunii, dar nu de genul acesta. Acceptasem asta, dar de fapt cred că nu am avut habar în ce mă băgasem. Oricum nu prea am avut încotro, dacă nu acceptam, primeam bătaie până o făceam, așa că am evitat ceea ce am putut.
- Hai mișcă, ce naiba crezi că e aici? Spa? Nu ai venit să te relaxezi, păpușo ci să faci bani, mișcă! țipă el la mine. Am luat tava și am plecat spre mulțimea de mese, unele cu câte o bară prin mijlocul ei.
Anthony, te rog scoate-mă de aici!
*****