Dig părea nu doar uimit, ci și încurcat și furios. Ceva din modul în care reacționase la veste o puse pe Alice în alertă. Aproape că se aștepta la o altă izbucire sau chiar scurgere de putere. Nimic nu se întâmplă. Demonul tăcuse și deveni posomorât.
- Am încurcat fetele, spuse cineva.
Vocea nouă era plăcută, o mai auzise cândva. Se întoarse de îndată spre ușa de la bucătărie și îl văzu pe celălalt demon venind. Pășea grăbit, aproape alerga. Se oprise lângă ea, apoi cu o mișcare agilă ajunse să stea și el pe masă, asemeni lui Dig.
- Eu trebuia să o am pe Alice, iar tu pe... Aurora.
Demonul cu blana asemănătoare ca un tigru o privi pe Alice și îi zâmbi.
- Îmi pui și mie lapte, pui de lup?
Alice făcuse ochii mari, dar se conformă.
- Pui? râse Caden. E un vârcolac în toată puterea cuvântului.
- Doar pentru că se poate transforma nu înseamnă că este un vârcolac cu acte în regulă. Încă nu s-a reprodus.
Cuvântul o făcuse pe Alice să se strâmbe, nu-i plăcea cuvântul, mai ales că era vorba despre persoana ei. Se simțea ca un animal ce aștepta sezonul de împerechere.
Ca și chemat, Eroul se trezi de sub masă. Se ridică și privi spre demonul care vorbise, cel al cărui nume încă nu îl cunoștea nimeni. Era curios, uimit și ușor iritat. Alice era sigură că nici lui nu îi plăcea cuvântul, mai ales când el era iubitul ei. Aproape că se aștepta să îl strige drept partener de împerechere.
Gândul că erau asociați ca niște animale sălbatice o făcuse să se înfioare. Era un vârcolac, dar nu o bestie fără minte.
Puse bolul pentru lapte cu o pocnitură în fața demonului și turnă lapte. Chiar dacă blana lui îi era pe plac, persoana lui părea să îi displacă.
- Adică eu nu sunt un vârcolac cu acte în regulă? vorbi Alexei, intrând pe ușă.
Vârcolacul purta doar o pereche de pantaloni scurți, luați în grabă. Corpul îi era plin de zgârieturi și vânătăi, toate erau pe cale să se vindece. Nu era la fel de rănit pe cât era mama ei, dar se putea vedea că participase la o luptă. Părul șaten era ciufulit mai mult decât ar fi trebuit și îi stătea caraghios.
Alice se întoase spre el și ridică sticla cu lapte.
- Vrei și tu?
Alexei strâmbă din nas și se așeză pe locul unde stătuse Alice. Eroul încă privea demonul cu blana ca de tigru.
- Sunt alergic la lacate.
Privi spre bolul de lapte al demonului, dar nu spuse nimic.
- Ba ești un vârcolac cu acte în regulă, dar Alice încă este un pui.
Alexei îl bătu ușor pe cap pe Erou. Lupul roșcat își scutură capul, ca ieșit din transă, și plecă de lângă el. Se așeză la picioarele unui scaun de la capătul mesei pe care îl înconjură cât era el de mare. Cine avea să stea acolo va fi nevoit să sară peste trupul lui mare.
- De el ce zici? spuse Alexei arătând spre lup.
Demonul bău puțin lapte înainte de a răspunde.
- Tot un pui de lup.
- Dar e mare! protestă Alice. E mare și se poate transforma, plus de asta are...
- Un pui de vârcolac e virgin, indiferent de câți ani are sau dacă se poate transforma sau nu.
Alice se înbufnă, nu-i plăcea tonul demonului, începuse să îl detesteze. O deranja că, încă o dată, castitatea ei era subiect de discuție.
- Ce ai vrut să spui prin "am încurcat fetele"? întrebă Camy.
Alice îi mulțumi în gând mamei sale că schimbase subiectul discuției.
Demonul fără nume nu îi aruncase nici măcar o privire, iar atitudinea lui deveni și mai superioară.
- Știm deja ce se va întâmpla, vă veți folosi de fete ca să ne îmblânziți, iar Tamir și Caden ne vor fura puterile ca să îl termine pe Jeff. Eu am să îl posed pe Caden, iar Dig pe Tamir, pentru că Dig este legat de Alice, care este protejată de Tamir, iar eu de Aisha, care este protejată de Caden.
- Și de ce ar fi ăsta un lucru rău? spuse Alice.
Explicația lui ar fi putut-o încurca dacă nu ar fi fost implicată direct în toată situația.
Demonul aruncă o privire spre Caden. Una tăioasă.
- Eu nu-l suport pe Caden. Refuz să îi dau puterea mea.
Caden își aruncă brațele în sus.
- Nici eu nu te suport, pui de drac.
Demonul mârâi spre el și păși să îl atace. De cealaltă parte a mesei, Caden se ridică de pe scaun, pregătit de un atac. Dig interveni între cei doi și îl opri pe celălalt demon.
- Lăsați certurile pentru altă dată, îl terminăm pe Jeff, apoi vă puteți bate!
Demonul tigrat se retrase, dar nu-și luă nici o secundă privirea de la adversarul său.
- Atunci ce facem? întrebă Camy. Tamir e mort, iar Caden nu poate lupta.
Cei doi demoni priviră unul spre altul de îndată. Dig zâmbi larg, pe când cel tigrat păru a fi disperat.
- Dacă crezi că am să o fac, ești un mare prost! strigă el. Nu particip!
Alice privi surprinsă spre demon, părea foarte hotărât să nu participe la orice avea Dig în minte.
- Nu-i putem abandona, spuse Dig. Nu avem altă soluție.
Demonul se întoarse cu spatele la Dig. Era ciudat de încăpățânat. Alice se întrebă la ce anume nu voia să participe.
- Vom face schimb de legături, îi spuse Dig. El se va lega de tine, iar eu de Aisha.
Alice îi mulțumi în gând demonului, iar el zâmbi.
- De ce refuză?
- S-a îndrăgostit de Aisha și vrea să fie cât mai legat de ea.
- Ce?! spuse Alexei.
Iubitul Aishei privi spre demonul cu blana tigrată, încruntat. O altă luptă părea a fi pe punctul de a începe.
- Stai liniștit băiete, spuse Dig. Fratele meu știe că nu are șanse la iubirea ei.
Demonul tigrat se întoarse spre el și mârâi.
- Tot timpul le știi tu pe toate!
- Doar sunt mai mare, îi răspunse, zâmbind.
Între cei doi demoni se așternu liniștea, amândoi devenind, brusc, preocupați de laptele din fața lor.
- După ce faceți schimbul, cum ne luptăm cu Jeff? întrebă Camy.
Dig oftă.
- Trebuie să găsim un înlocuitor pentru Tamir.
Câteva sunete spontane, puternice și grăbite se auziră de sub masă. Camy privi de îndată în stânga ei, palidă și încruntată.
De sub masa albă ieși Christopher, gol și plin de răni. De pe frunte i se scurgea puțin sânge, ca dovadă a faptului că se luptase cu Jeff. Pielea de pe brațe și de pe picioare era crestată și încă pierdea sânge, iar pieptul îi era roșu și plin de vânătăi.
Băiatul proaspăt transformat se așeză pe scaun, chiar în dreapta lui Alice. Transformarea lui nu doar că ridicase sprâncene, crease uimire, dar o și făcuse pe ea să se înroșească de îndată. Îl avea gol, la o distanța destul de mică de ea, încă o dată. Spre deosebire de data trecută, nu mai erau amândoi într-un pat, sub aceeași plapumă, iar acum nu erau singuri.
- Mă ofer ca înlocuitor pentru Tamir, spuse Christopher.
Alice încercă să nu îl privească, deși era imposibil din cauza ispitei și a rănilor sale imense. Nasul îi spunea că sângele ce îl simțea în aer provenea chiar de la el. Ar vi vrut să îi panseze rănile, să îl ajute să se vindece, dar știa că după această transformare a lui, nu mai avea șanse. Cel mai probabil i se va interzice să stea prea aproape de el în următoarele ore. Dacă se afișase gol pușcă în fața lor, mama ei va avea grijă ca fapta să nu se mai repete.
Preț de ceva timp, nimeni nu spuse nimic, tăcură toți și îl priviră, uimiți. Nimănui nu-i venea să creadă îndrăzneala de care dădea dovadă Christopher și ceea ce tocmai spuse.
- Cum îndrăznești...? spuse Camy, furioasă.
- N-ai pic de rușine? spuse Caden.
- Cum îndrăznești să apari așa în fața unei domnișoare? spuse Alexei.
Toate vorbele lor fură date uitării de Chris, el doar privi de la unul la altul, acordându-le atenție și zâmbind. Când cei trei terminară de vorbi, lucru ce părea imposibil, privi spre cei doi demoni.
- Ce trebuie să fac să îl înlocuiesc?
Alice îl prinse de mână, spre ușurarea ei, mâinile lui erau pe masă. Îl stânse, iar când el o privi, îi făcu semn din cap să nu mai insiște. Era o misiunea sinucigașă, iar ea nu voia să îl piardă.
- Nu mă retrag, îi spuse el. Îl înlocuiesc eu pe Tamir.
- Dar...
Chris o opri de îndată. Îi strânse mâna cu dragoste, iar ea știu că dacă nu erau atâtea perechi de ochi ar fi sărutat-o chiar acolo.
- Aș da orice ca să te protejez, exact ceea ce ar face și Tamir. Sunt bun pentru rolul ăsta.
Alice dădu din cap, iar în secunda următoare o bucată de material îl izbi în cap pe Chris.
Băiatul îl luă repede și privi ceea ce îl lovise.
- Îmbrcă-te, dacă tot vom vorbi despre ce vom face.
Chris își luă în grabă mare, pe sub masă, perechea de pantaloni și se așeză cuminte, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Îi zâmbi lui Alice și o prinse de mână, pe sub masă. Ea îi zâmbi înapoi și se cufundă înapoi în scaunul ei, mult mai relaxată și mai destinsă că iubitul ei nu mai era gol pușcă.
- Vom face schimbul între legăturile dintre noi și fecioare, spuse Dig, apoi putem să mergem pe urmele lui Jeff.
Demonul tigrat dădu semne că ar vrea să prostesteze, dar o privire cruntă din partea fratelui său îl reduse la tăcere.
- Cât va dura schimbul de legături? întrebă Chris.
- Maxim un minut, nu e așa de greu.
- Va durea?
- Nici măcar puțin.
Dig îi aruncă o privire lui Alice, iar ea zâmbi.
- După acel schimb, veți avea doi luptători contra lui Jeff.
- Asta știm deja, spuse Camy.
Mâna ei lovi suprafața de lemn a mesei. Privi spre cei doi demoni, părea mai degrabă o războinică.
- Cum îl găsim?
Dig se aplecă și bău ultimele înghițituri de lapte. După ce se ștrese pe bot se întinse asemeni unei pisici. Toată această tragere de timp o făcea pe Alice să devină nerăbdătoare. Voia să știe cât de repede îl vor termina pe Jeff, pentru a-l salva pe Ben. Cu cât trecea mai mult timp, cu atât el era într-un pericol mai mare de a fi ucis.
- N-o să vă placă răspunsul meu..., spuse Dig.
Refuza să îi privească, dar nu și celălalt demon. El îi privi fix, înfrundântu-i.
- Așteptăm ca Jeff să înceapă vraja de schimbare, vorbi el, apoi atacăm. E singura cale de a-l găsi.
- Și când va face vraja? întrebă Caden.
- Într-o seară cu lună plină.
- Mâine seară, spuse Chris.
Demonul tigrat și Caden îl priviră, doar Dig refuza să își ridice privirea din bolul lui acum gol.
- Puștiul are dreptate, mâine seară este lună plină.
Chris zâmbi.
- Mâine scăpăm de Jeff.
Finaly! Auziti si chestia asta :))