Chapter one
De cand eram mica imi cunosteam visul. Vroiam ca arta mea sa fie observata. Lumea sa imi vada talentul. Tot ceea ce era legat de arta ma atragea. Fie ca era vorba despre design sau desen, eram atrasa imediat de el. Parintii mei considera ca arta este o prostie, ca imi irosesc timpul degeaba asupra unei picturi sau asupra unei haine care nici nu va fi cumparata. Tot timpul am primit ca si exemplu din partea parintilor pe prietena mea Melanie Green deoarece, din punctul lor de vedere era cea mai inteligenta pentru ca dadea la facultatea de medicina. Dar, fiecare era cu visurile lui.
Ma numesc Melanie Lynette, dar toata lumea imi spune Mel din cauza faptului ca eu si prietena mea impartim acelasi nume. Tocmai ce terminasem liceul, iar impreuna cu Anie (Melanie Green) ne hotaram la ce facultate ar trebui sa aplicam.
Anie: Meeel! Ai vazut brosura de la facultatea de medicina? Serios, chiar am nevoie de ea.
Mel: Nu stiu, Anie. Uita-te sub pat.
Anie s-a incruntat la mine, iar apoi m-a intrebat ce ar cauta brosurile ei sub patul meu.
Mel: Pai, in primul rand, ce ar cauta brosurile tale in camera mea? Totusi uita-te acolo, nu se stie ce am aruncat eu pe acolo.
Dupa ce a oftat, Anie s-a aplecat se uite sub patul ei de unde si-a scos brosura de la facultatea de medicina, iar apoi a scos si un teanc de CD-uri plus o pereche de casti.
Mel: Stii,chiar cautam castile alea.
Anie: Iti dai seama ca trebuie sa faci curatenie in toata camera asta din moment ce trebuie sa te muti, nu?
Am luat castile din mainile lui Anie, iar apoi m-am asezat pe scaunul din camera mea. Ca orice student, trebuia sa ne mutam in orasul in care aveam sa mergem la facultate iar singura facultate de arte care ma atragea din toata Anglia, era cea din Londra. Singura problema era faptul ca nu aveam nicio ruda acolo, iar eu stateam in Holmes Chapel.
Mel: Da, cand o sa imi gasesc unde sa stau.
Anie: Pai, nu a zis Harry ca stie el ceva?
Mel: Ba da, dar nu ma pot baza pe chestia asta din moment ce a spus ca nu e nimic sigur.
Mana lui Anie s-a asezat compatimitor pe umarul meu, iar acest lucru m-a iritat destul de usor din moment ce nu imi placea cand cuiva ii parea rau fata de mine. Mi-am scuturat umarul, lasandu-I mana sa cada la o parte.
Mel: Bucura-te ca tu ai la cine sta!
Anie: Asta si fac. Totusi, Marc nu vine pana la urma cu tine?
Mel: Marc este deja in al doilea an in Holmes Chapel. Nu poate veni.
Telefonul meu a inceput sa sune, refrenul de la Seven nation army de la The White Stripse s-a facut auzit in intreaga mea camera. Ringtone-ul meu o speria pe Anie asa ca aceasta s-a strambat in momentul in care acesta a inceput sa cante.
Nici nu apucasem sa scot vreun cuvant, ca la capatul firului Harry a si inceput sa tipe la mine de fericire.
Harry: Deci, o Doamne, sunt mandru de mine! Ai doua optiuni. Ori stai cu doua lesbiene intr-un apartament, ori stai cu un prieten de-al meu care si el tocmai s-a mutat in Anglia.
Mel: Credeam ca o sa pot sta cu tine.
Harry: Da, si sa ma omoare Marc cand vin acasa? In niciun caz, scumpo. Mai bine imi las prietenul sa fie strans de gat.
Mel: Da bun prieten mai esti tu!
Harry: Da chiar sunt. Deci, cu cine vrei sa vorbesc?
Anie s-a asezat pe marginea patului meu, avand ochii bulbucati din moment ce auzea si ea convorbirea dintre mine si Harry. Mima, facea in toate felurile posibile, sa ma faca sa inteleg ca mai bine era sa il aleg pe tip decat pe cele doua lesbiene daca nu vreau sa ma tezesc pipaita de doua fete.
Mel: Erm, Harry, mai intai, de unde naiba cunosti tu lesbience?
Harry: Nu le cunosc eu, verisoara mea stie de ele din moment ce a fost in clasa cu ele.
Mel: O Doamne. Situatie complicata.
Daca ma duceam sa stau cu cele doua lesbience nu aveam sa dorm noaptea sau sa pot invata cum trebuie din cauza lor, iar daca ma duceam sa stau cu prietenul lui Harry probabil nu va fi Marc de acord. Dar oh, la naiba, si el ar fi ales sa stea cu o tipa daca a doua varianta ar fi fost sa stea cu doi gay!
Il auzeam pe Harry fredonand la capatul firului, acesta fiind metoda lui de a-si pastra rabdarea. Probabil intelegea ca era cam dificil sa faci o asemenea decizie asa ca imi oferea timp sa ma gandesc.
Harry: Haide Meeel! Haide odataa! Hotaraste-te ca sa stiu unde sa te las in seara asta.
Am sarit ca si arsa de pe acel scaun in momentul in care am auzit ca Harry avea sa plece in Anglia in seara asta.
Mel: In seara asta?! Ce naibaa?! De ce pleci asa devreme?
Harry: Erm..in principal pentru a…erm… a-mi termina treaba in Londra? Sau ai uitat ca nu mai stau in Holmes Chapel?
Mel: Deci ai venit numai pentru doua zile?
Harry: Nu schimba subiectul.. pe cine sun?
Anie nu mai rezista asa ca a luat un pix si o foaie si a scris mare cat casa sa aleg prietenul lui Harry iar dupa ce am oftat, asta am si spus. Harry m-a anuntat dupa ca pe la ora opt seara avea sa treaca pe la mine pentru a ne porni spre Londra si sa imi pregatesc bagajele pana atunci.
Harry: Dar nu lua toata casa!
Cu asta s-a incheiat convorbirea noastra, iar apoi Anie mi-a zis ca am facut cea mai buna decizie din ultimele luni. Eram invidioasa pe ea. Avea sa se duca la facultate si avea sa stea impreuna cu prietenul ei. Nu conta daca facultatea era sau nu aproape de apartamenul lui, ea tot avea sa stea la el.
Sperasem ca Harry sa imi spuna ca pot sta cu el din moment ce ne cunosteam de mici, dar nu a fost asa din moment ce el avea deja cu cine sa isi imparta apartamentul, si anume cu prietenul lui Louis. Spunandu-i lui Anie ca in seara asta trebuia sa plec in Londra, a si inceput sa imi scoata gemantanele din dulapul meu, iar incetul cu incetul mi am vazut hainele aterizand in sau pe langa acestea. Am lasat-o pe aceasta sa se distreze cu aruncatul hainelor mele in stanga si in dreapta, si am coborat la parter, unde i-am gasit pe parintii mei uitandu-se la televizor si savurand nistre fructe.
Dupa ce m-am asezat langa ei pe canapea, le-am dat vestea ca trebuia sa plec mai devreme in Londra deoarece Harry deja imi gasise un apartament in care sa stau. De asemenea, le-am explicat a aveam sa impart chiria cu un prieten de-al lui Harry iar lucrul acesta i-a linistit putin. Parintii mei erau deja obisnuiti cu despartirile de genul asta din moment ce nu eram prima care pleca de la casa lor. Prima a fost sora mea, Sarah iar acum eram eu. Nu mai era niciun urmas, din moment ce eu eram mezina.
Am auzit niste zgomote care veneau din camera mea, iar cand am urcat sus am vazut-o pe Anie injurand piciorul patului meu, iar ea statea in fund, uitandu-se la degetele de la picioarele ei.
Mel: O Doamne, ai facut-o din nou!
Radeam in hohote, iar imediat ce aceasta a realizat ca stateam in fata ei si ma amuzam de ea, mi-a aruncat o privire sora cu moartea.
Anie: Nu e de ras. Patul tau ma uraste.
Inainte cu doua ore de plecare bagajele erau deja asezate in fata usii de la intrare iar eu eram preagatita de drum. Un singur lucru mai trebuia sa fac si anume sa imi iau ramas bun de la Marc. Stiam ca avea sa vina sa ma viziteze cat timp eram in Londra, dar gandul ca v-om fi despartiti de sute de kilometri ma cam framanta.
Marc: Sa imi trimiti si mie din cand in cand cate o schita recent facuta de tine daca nu v-oi putea veni in weekend sa te vad. Bine, Mel?
Mi-a zambit iar apoi si-a asezat mana pe obrazul meu, dandu-mi o suvita dupa ureche. Am murmurat un “bine” iar apoi acesta si-a lipit buzele de ale mele. Mi-am lasat mainile sa se incruciseze in jurul gatului lui, in timp ce pe soldurile mele erau plasate mainile lui.
De afara s-a auzit claxonul unei masini iar cand mi-am aruncat privirea spre geam am vazut masina lui Harry, dar si pe acesta iesind din ea.
Mel: Se pare ca a venit mai devreme.
L-am imbratisat pe Marc, afundandu-mi capul in umarul acestuia si am simtit cum am fost sarutata usor pe cap. Cand mi-a dat drumul din imbratisare am simtit cum eram mangaiata pe spate de catre parintii mei care mi-au urat succes iar apoi a aparut si Anie, care era energetica in acel moment. Aceasta m-a prins intr-o imbratisare strasnica iar dupa mi-a spus ca deabea astepta sa ne intalnim la Londra.
Imediat dupa asta Harry a intrat in casa, iar impreuna cu Marc m-a ajutat sa imi pun bagajele in portbagajul lui. Inainte de a urca in masina Marc m-a mai sarutat odata, mult mai pasional decat prima data si am urcat in masina. Harry a dat drumul motorului, iar cu fiecare metru care il parcurgeam realizam ca viata mea avea sa se schimbe cate putin in fiecare secunda.