A treia zi a lui Junkyu la noua sa școală.
Miercuri.
Junkyu trebuie să fie nebun.
Cum ar putea să pășească în clasei a treia, unde acest lucru l-a făcut o persoană proastă care nu era deloc el.
Nu că Junkyu nu-i place școala.
Lui Junkyu îi place unde își poate petrece timpul plictisit de atmosfera zgomotoasă tipică școlarilor, doar că nu se poate opri să se gândească de ce școala trebuie să fie programată monoton în viața sa cu vremuri foarte strânse și aglomerate. De luni până sâmbătă și este foarte nedrept când sărbătorile se petrec doar duminica. Pentru Godsake, când a devenit președinte al Coreei de Sud, a promis că va răsturna faptele încorporate în strămoșii săi. Junkyu va revizui complet timpul școlar, de lucru și de vacanță.
Avea 18 ani. Junkyu încă vrea să se bucure de lume. În loc să pierdem timpul participând la fiecare clasă. Ar fi trebuit să intre de patru ori pe lună. La fel ca cele trei școli anterioare. Cu toate acestea, de data aceasta a fost diferit. Nu știu ce-l face pe acesta cuvios în care Junkyu, care este cunoscut ca rebel și gangster, este un lider genk cu o combinație de copii obraznici de parcă s-ar fi transformat într-un nou student greu de atins, dar care încă respectă regulile.
Junkyu și-a strâns mâinile uitându-se la o studentă pe nume Mio, care stătea în fața clasei, oferind un mesaj de la președintele consiliului studențesc unde fata era membră.
Park Mio.
Junkyu este 100% sigur că fata este la fel ca și ceilalți studenți.
Foarte increzător!
Pentru orice!
Era atât de sigur că Mio este o fată căreia îi place să se îmbrace, chicotește ca o banshee, îi place să bârfească, vorbăreață, năzdrăvană, enervantă, enervantă și cel mai rău pot fi cățelele.
In orice caz.
Toate percepțiile sale unilaterale au fost spulberate.
Cățea pentru că Mio nu este așa.
"S-o săptămână distanță este ziua de naștere a școlii, fiecare clasă trebuie să numească doi reprezentanți pentru competiția de gătit, trei un-"
Iadul Holly! Junkyu nu-și înțelege noul hobby din ultimele două zile, unde poate acorda o atenție constantă elevului. Observându-l din prima secundă, Mio îi spune.
Pentru numele lui Dumnezeu!
Nu este nimic special la Park Mio.
Deloc!
Era doar o fată care era Jauuuuuh din presupunerea inițială a lui Kim Junkyu. Ipoteza că Junkyu a concluzionat că Irina era același cu ceilalți elevi a fost greșită.
Fata este atât de stângace.
Foarte rigid.
Blândă, adesea spune scuze, se uită întotdeauna în jos, vocea ei este atât de joasă și de asemenea blândă, nu este foarte inteligentă, liniștită, tipică unui elev bun care este iubit de profesori, respectă toate regulile, este sârguincioasă și fata aceea este foarte bună Foarte bine.
"A-a spus că președintele consiliului studențesc al fiecărei clase trebuie să ..."
Junkyu nici măcar nu poate înțelege de ce acea fată rămâne acolo, chiar dacă toți elevii din clasa 3-1, cu excepția ei, s-ar putea să nu o asculte. Vocea lui Mio era prea blândă, abia auzită până când în colțul din spate unde se afla Junkyu, fata se uita în jos, ridicând din când în când capul pentru a privi pe toată lumea cu o expresie de teamă foarte evidentă. Junkyu a crezut că poate Mio suferea de agorafobie sau antisocial dacă nu-și amintea când a venit ieri de la școală, Junkyu a văzut-o din greșeală pe fată interacționând cu profesori și cu gardienii școlii.
