Moarta si Contele Vol.1 Si Vol.2

In bratele tale

Iata ca saptamana a trecut mult mai repede decat m-am asteptat.
Am avut un joc de crichet cu băieții din campus din pacate Ciel-kun nu a venit.

Din pacate băieții au câștigat.
In timp ce le spuneam fetelor ca totul e in regula si noi suntem mai puternice.
Un băiat se apropie de noi,avea parul lung prins într-o coada si cu ochii negri.

- Esti incredibil de talentată nu am mai vazut o fata asa de puternică.
Eu ii schițez un zâmbet,el imi zâmbește la loc.
- N-ai dori sa bem un ceai ?
Eu incep sa scrijelesc pe caietul meu " Sigur nu ma deranjează"

Mergem către o seră unde are loc prânzul pentru cei câștigători,băieții adică(pacat)

Acesta imi trage scaunul calm si eu ii zâmbesc.

- Esti foarte frumoasa,nu rosesc.
- Și pari foarte puternică,dar eu doar ii zâmbesc.
Din cate am aflat il cheamă Charles e simpatic si este la Blue(Am uitat numele)
" Citesti foarte mult ? "
- Pff nu!
E...plictisitor,după ia o gura mare din plăcintă care tocmai am primit-o.
Ce gentleman.
Se sterge la gura si acesta ma ia de mana încet.

- Sii am auzit ca esti foarte isteață,imi pare rau de gât.
Imi ating usor gâtul,tuturor le este.
- Ai un iubit ?
Ce e cu intrebarea asta ?!
Eu nu o sa-l înșel pe Ciel,il plac prea mult.
Imi iau mana usor si dupa scriu pe caiet.
" Da da am ! "
- A da unde este ?
O spune batandusi joc cu siguranta de mine.

Brusc cineva se apropie de masa⁹ noastră si il face pe Charles sa isi scape ceaiul.
- Chiar aici !!
- Cine te crezi...L..Lord Phantomhive !?
Va jur ea se dădea la mine !
Am rămas uimită ce ticălos.
Ciel-kun il apuca de cravata si il trage in fata sa.
- Sa nu scoti astfel de minciuni...Sebastian vino !
- Eh ?!
- Majordomul meu vrea sa iti arate ceva daca nu te superi...
Acesta da din cap speriat si pleaca.

Ne privim în ochii pentru o secundă...nu ezit il iau in brate si il strâng foarte tare.
- Și mie mia fost dor de tine,vești bune poti pleca acasă dar...
Il privesc înțelegătoare.
- Sa mergem într-un loc retras .

Plecăm din seră si mergem prin pădure luati de mana.
- E ca si atunci cand eram mici...mai tii minte.
Dau din cap in semn ca nu.

În urma cu 10 ani .

- Astre-kun...
Ray stătea si plângea singura in padure.
Ea sia parasit mama ca sa il caute pe mult iubitul sau Astre care a fost trimis la doctor.
Iar acum ea era jos langa un copac imens cu rochia rupta si piciorusele zgariate.
- De ce plangi...Ray.
Își ridică capul sus si il vede pe Astre,il ia in brate de parca viata ar depinde dea asta.
- Astre-kun!
Eu am fost curajoasă,am plâns dar am venit până aici pentru tine !
Astre ii zâmbește.
- Chiar asa,ma bucur.

Prezent

- Stiu ca tu nu erai departe de casă. Defapt conacul era la 2 km de tine.
Ma simt prost...
- Dar...în ziua aia .
"Te voi protejă orice ar fi,Ray"
"Nu poți face asta !
Pentru ca ai fi singur ,promit ca si eu te voi proteja "
"În regula e o promisiune"

Stăteam cu capul in pământ acum era momentul.

Perspectiva Ciel
Ray privea pământul tristă.
- Ce e Ray ?
"Sunt otrăvită,am un mare rau in mine Ciel-kun te rog intra in mine"
Eu am rosit aranjandumi cravata.
- Și...si cum fac asta.
Ray isi ridica capul cu ochii negri dar si buzele ii erau negre acesta ma saruta brusc ii raspund dar era greu având atâta initiativa.

Leșin.

Ma trezesc într-un loc mai mult o cameră in care imi arata un pic cam ciudat.
Pereti erau roz cu bulinene negre pe fiecare perete erau rafturi înalte cu cărți.
Fiecare având cate o culoare diferită.

Decid să merg înainte si vad o usa de lemn cu un semn de " Nu intrati!"
Intru.

Acolo sunt uimit sa vad 5 Ray de culori diferite.
- CIEL-KUN !
Se apropie cea roz de mine si ma ia in brate.
Va spun ceva sincer nu am mai văzut-o pe Ray in rochie.
Era una roz dar arata pe gustul ei,adică purta niște pantaloni scurți și peste o rochiță transparentă roz.
Peste avea un hanorac roz cu steluța si o Luna.

- De ce esti aici...
Era o Ray gri,o imbracaminte ca cei roz.
- NU STIU DE CE ESTI AICI !
DAR TREBUIE SA PLECI!!
Era una cu un hanorac roșu.
- AAA NU A VENIT !!
Acum una mov.

O iau usor pe cea roz si o dau mai încolo.
- Unde sunt ?
- Esti in mintea Rayei, a noastră e complicat defapt...Dar Esti aici !
Dar de ce esti aici ?
- Nu e de mirare,vrea să ia otrava din noi,o spune încet Ray cea gri.
Cea rosie ferifica un dosar.
- Ce otrava ?
- Pai-
Cea gri ma ia de mânecă,si iesim amandoi pe usa.

- E chiar aici...în una din usile acestea.
Era o cameră plină numai cu uși,pe fiecare usa era cate o amintire sau tip de magie.
"Cele mai frumoase amintiri"
Imi bag încât capul si ma vad pe mine copil si Ray.
- Ai gasit un nume pentru mine ?
- Astre-kun...
Prima oară când neam întâlnit.
"Regret"
Dau si deschid dar Gri ma opreste.
- Nu vrei sa deschis o rană,o ignor si o vad pe Ray cum sta pe cadavrul Lizei.
Cand acestea era moartă.
Alta imagine e atunci cand Ray e luată de tatăl ei vitreg.
- Nu..NU ASTRE-KUN!

Gri plângea.
- Eu sunt Depresie,roșu e furie,roz fericire si mov frica.
Eu sunt cea mai puternică dintre toate.
Aici e usa ta !

O privesc trist pe Depresie,acum realizez fiecare om are asa ceva.
- Pari ca o cunosti pe Ray dar n-ai nici cea mai mica idee cum se simte in interior nu-i asa ?
-...
Depresia ofteaza.
- E chiar acolo intra distruge lumina si o sa pleci.
Intru pe usa împreună cu Depresie si vad o lumină mica.
- Distruge-o!
Nu stiu cum dar aveam un pistol la mine asa ca o împușc si lumina dispare
- La revedere...

Ma trezesc brusc si o simt pe Ray pe pieptul meu dormind.
- Ray esti bine?!
Ea își freacă usor ochii,dar...
Începe sa tipe necontrolat ,scuipand si vomitand sange

- SEBASTIAN !
In nici 5 secunde isi face apariția Sebastian.
- Ce să intamplat ?!
Numi spune...Cum ai putut ?!
- Ce să intamplat ?!
- Lady Ray e muritoare.
- Ce ?!
Ray se apropie de picioarele mele si incepe sa plângă.
- Eu...n-am vrut asta...dar am făcut-o ca sa te protejez...pentru ca...TE IUBESC !