Recent , doua adolescente tinere si foarte frumoase s-au mutat în Seul , Coreea de Sud pentru a face o facultate acolo.
Kim Min-ah si Choi Yun-hee sunt de foarte mult timp bff-uri si Atiny . Cele doua s-au gândit ca ar fi interesant sa le propună ma...
Am intrat in apartament . Mina se uita in jur si spune - trebuie să le pune înapoi la locul lor? -nu cred , daca nu o sa fim acceptate ? Dar o sa pierdem avionul pana ne sună , ce ne facem? -Hai sa stam sa vedem ce se intampla
Ne-am trântit pe canapea cu tot cu hainele noastre groase
Mina:
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Yun-hee:
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Am dat drumul la televizor Era fix pe canalul cu drame indiene
-Nu iti este dor de animalele noastre ? , spun eu -Ooo ba da , sper ca Joey si Ruby sunt bine la prietenă noastra -Cred că ei acum dorm cu siguranta -Ori lenevesc ca noi , spune Mina
Trecuse cateva minute . Noi eram ocupate cu drama indiană Pana cand imi sună telefonul
-cine ii? , spune Mina -Nu stiu e un numar -Raspunde , poate e de la companie
Am raspuns *la telefon* -alo? , spun eu -Buna ziua , vorbesc cu domnișoarele Mina si Yun-hee? - da noi suntem -Bun , deci cererea voastră a fost acceptată , am sa va trimit prin email adresa casei unde trebuie sa locuiti si alte detalii. Succes la lucru .
Si închise
Mina's POV - Ce tocmai s-a întâmplat?( o întreb pe Yun-hee în timp ce ea era într-un șoc la fel de mare ca mine) - Au acceptat! - Pe bune? Nu-mi vine să cred! Începem să țopăim fericite prin casă Nu ne venea să credem. Deci vom rămâne în Coreea de Sud? Asta sună foarte, foarte bine. Desigur, momentul nostru fu întrerupt de un ciocănit în ușă: - Poate e pachetul de la mama. Luna trecută am rugat-o pe să-mi trimită parfumul meu preferat, dar încă nu a ajuns, îmi spune Yun-hee înainte de a deschide ușa. - Trebuie să plecați. Acum. În fața noastră era proprietarul, nervos, cu alți chiriași care se pregăteau să intre. - Plecăm acum(îi spun în timp ce eu împreună cu Yun-hee luăm toate bagajele și ieșim afară din apartament fără a ne lua rămas bun)
Afară era foarte cald, dar chiar și așa noi aveam veșnicele haine groase pe noi. Am decis să ne oprim la Cofioca, pentru a ne lua două ceaiuri cu bule:
