Apocalipsa Iubirii

Capitolul 2

Ora 8 dimineața, telefonul suna insistent, ma ridic din pat nervoasa si răspund
Apel telefonic :
-Ce mama dracului vrei, e 8 dimineața!
-Ma scuzați domnișoară Drew,dar este urgent, spuse acesta bâlbâindu-se.
-Te ascult!
-Domnul Black m-a rugat sa va spun ca la ora 10 va așteaptă la locul secret.
-Voi fi acolo! Nu am mai așteptat ca acesta sa spuna ceva, caci am închis imediat, nervoasa deoarece este ora 8 dimineața plus ca idiotul de Christian si-a permis sa ma caute după atâta timp, nici nu a avut curajul sa ma sune el, halal barbat.

Abia acum am observat ca sunt singura in pat, imi sun iubitul, dar acesta nu răspunde,probabil a plecat devreme la serviciu.
Ma îndrept spre baie, îmi fac repede un dus, ma îmbrac, mănânc ce găsesc prin frigider si am plecat. Iubitul meu a plecat cu masina, super, acum trebuie sa iau un taxi.

După 20 de minute de mers, am ajuns la acel loc secret, nu va imaginați ca este vreo pestera, sau vreo pădure, nu, este o cafenea, una liniștită, unde obișnuiam sa merg des, aici l-am cunoscut pe Christian prima data, mai exact acum 2 ani, aveam 17 ani si veneam împreună cu ai mei in vacanta,aveam chiar si o căsuța, a trebuit sa o vând după ce ai mei au decedat. Am sa va spun cum s-a întâmplat, dar nu acum.

Întru în cafenea si îl vad stând la masa unde obișnuia sa stea mereu. Christian Black, un bărbat bine făcut, înalt, brunet, ochii lui erau de un verde deschis uimitor,buze mari si cărnoase, pot spune ca era perfect, dar avea si unele defecte, era arogant, se credea superior, avea glume proaste, era foarte bogat si credea ca daca are bani poate avea orice,numai pe mine nu!

Ma îndrept spre masa la care stătea, îl salut, stând in picioare ma uit puțin in jur sa vad ca nu se schimbase nimic, decorul era același, pana si angajații.
Ma așez fata în fata cu el si îi fac semn ca îl ascult, nu prea aveam mult timp la dispoziție, de fapt, nu aveam nimic de făcut, doar ca nu voiam sa stau prea mult in preajma lui.
Se uita atent la mine, analizându-ma, zâmbește si imi spune :
-Te-ai schimbat mult, Katty, nu mai ești fetita pe care o știam, esti o femeie adevărată, de asta te-am chemat aici, am nevoie de tine. Cred ca ai văzut si tu toată treaba cu acel virus, o sa îți spun un secret, de fapt nu exista niciun virus, eu împreună cu alti oameni bogați, am vrut sa dam aceasta știre falsa pentru a ne lua banii, oamenii sa creadă ca noi avem antidotul, iar asa voi face si mai mulți bani. Cum știu ca esti cam săracă, m-am gândit ca poate ai vrea sa ni te alături, ai face multi bani, deci ce zici?
Rămăsesem blocata, nu-mi venea sa cred ce tocmai a spus, am clipit de 2 ori si am adăugat nervoasa :
-Mereu ai fost in goana după bani, te credeam in stare de multe, dar nu ma gândeam ca vreodată ai face asta, sa inventezi un virus, sa omori oameni nevinovați, pentru ce,pentru niște amărâți de bani??? De ce nu încerci sa faci altceva, sa donezi din banii tai copiilor care au nevoie,oamenilor străzii, sa faci ceva bun si pentru alții, nu doar pentru tine, egoistule!
Îl vedeam pe acesta puțin încordat, parea ca nu i-a picat bine deloc sa mi auda spusele.
A vrut sa mai adauge ceva, însă un sunet l a oprit, era telefonul meu, iubitul meu ma suna, am respins apelul, m-am scuzat fata de acesta si i-am spus ca trebuie sa plec, lăsându-l cu ochii in soare.

Capitolul acesta a fost puțin mai lung, sper sa va placa, pupici.