Apocalipsa Iubirii

Capitolul 7

Razele jucăușe ale soarelui mă trezesc din somn. Deschid ochii și îl văd pe Christian cum se uita zâmbind la mine. Încerc sa ma ridic, dar corpul meu parca spune "mai bine stai jos". Mă uit la ceas și nu mi vine sa cred ca este 8 dimineața. Dintr-o data îl aud pe Christian vorbind:
-Neața
-Cum te simți? Pare ca tipii aceia erau porniti pe tine.
-Ma simt mai bine.
-Ma bucur. Oare poți merge acasă? La tine, acasa la tine am vrut sa zic, ca doar nu mergi la mine, asta ar fi o prostie ha ha. Ou shit, ce mi se întâmplă??
-Nu știu, ar fi mai bine sa te duci tu sa întrebi,adauga acesta râzând.
Ies pe hol și ma întâlnesc cu o asistenta, aceasta îmi spune sa aștept puțin. După 2 min se întoarce și îmi spune ca domnul Black poate fi externat, doar sa mai avem răbdare 5 minute. Ma îndrept spre salon și fără sa vreau aud o convorbire telefonica între Christian și o fată.
Conv telefonica:
-Ce faci, dragoste?
-Bine, iubito, tu ce faci?
-Voiam să văd ce mai faci, de câteva ore nu ai mai dat niciun semn.
-Am fost ocupat. Vorbim mai târziu, trebuie sa intru într-o ședință. Te iubesc, pa!
-Pa, și eu te iubesc!

Aștept sa închidă telefonul, intru în salon și adaug :

-În 5 minute vine doctora, după ce te verifica poți pleca acasă.
-Nu ma aștepți, adaugă acesta.
-Am treaba, spun luandu-mi geanta și îndreptandu-ma spre ușa, dar pana sa ies adaug cu zâmbetul pe buze : "Să vă țină mult și să fiți fericiți!".

Am alergat pana la mașină, nu înțeleg de ce plâng, mă simt folosita, de ce am rămas lângă el, de ce mi-am făcut griji pentru el când el își face griji pentru alta??? De ce nu mi-a spus ca are pe cineva?? De ce a mai vrut sa ma sărute?? Offf cât de proastă pot fi!
Am ajuns acasă și ma mira faptul că nu am primit niciun telefon de la el, măcar sa zică ceva, lui chiar nu îi pasă de mine.

Christian pov :
O nu, nu, a auzit ce am vorbit la telefon cu Ella. Avea lacrimi în ochi cu toate ca încerca să pară bine. Ma bucur ca s-a îndrăgostit de mine, dar ma doare sufletul cand știu ca din cauza mea plânge. Păcat ca ea nu știe ca am câte o femeie în fiecare săptămână,dar pe ea o vreau toată viata lângă mine.
Am fost externat, sunt în fața spitalului și aștept sa vina un taxi, între timp dau mai multe telefoane încercând sa aflu cine au fost atacatorii.
Am ajuns acasă, ma schimb și ma pregătesc sa plec la Katte, am de dat niște explicații sau poate nu. O mai las sa fiarbă.

Katte pov:
Stau pe canapea de mai bine de o ora, tot ce fac este sa mănânc ciocolata și sa ma uit la desene. Aud un ciocănit în ușă, sigur este Christian, dar nu îi voi răspunde. Ciocăne cam insistent, ma îndrept spre ușa și ma uit pe vizor, negru, băiatul ăsta are chef de glume, deschid ușa, dar când ma pregăteam să mă iau de el, dau nas în piept cu 2 matahale, unul din ei îmi pun mana la gura și simt cum cad într-un somn adânc.

Acesta a fost capitolul 7, îmi pare rău că nu fac capitolele foarte lungi, doar ca nu vreau sa va plictisesc și mai bine le fac mai scurte, dar care sa va țină în suspans. Pupici