I Am Watching You ~ BTS Horror Story

[1]

Perspectiva lui Hoseok

În sfârșit am ajuns la școală. După atâta umblat pe drum, nu mă mir de ce slăbesc în fiecare zi. De ce mama nu putea să cumpere o casă ca să fie mai aproape de școală? Suntem bogați, la naiba. În fine, intru în clasă și îl văd pe cel mai bun prieten al meu, Min Yoongi. Mai am cei mai buni prieteni, Namjoon, Jin, Jimin, Taehyung și Jungkook. Formăm o grupă împreună.

M-am dus la banca lui Yoongi. Și-a ridicat privirea, zâmbind spunând:

- Ce a durat atâta, bro?
- Tu ce crezi, Yoongi? Stau departe de școală.
- De ce nu îți iei apartament sau o casă? Ești bogat.
- Da, dar crezi ca părinții mei m-ar lăsa?
- Pe naiba, Hobi. Ești băiat mare, cum să nu te lase?
- Părinții mei sunt protectivi. Oare când o să mă lase și pe mine să stau într-o casă, cu multă liniște?
- De ce nu le spui să te lase să stai la mine vreo câteva zile? Oricum, părinții mei au plecat la Londra să lucreze acolo.
- Nu știu, Yoongi... O să-i întreb.
- Bine. Vino la loc, a venit profu.

După câteva ore de plictiseală la școală, am ajuns acasă, sperând să mă lase să stau la Yoongi.

- Bună mamă, bună tată.
- Bună fiule, spune tata. Avem să-ți spunem ceva și sper că e în regula cu tine...
- Eu cu tatăl tău mergem în Tokyo. Am găsit ceva de muncă acolo. O să stai singur vreo 2-3 luni. Sper că e bine pentru tine... Spune mama, cu o expresie îngrijorată.
- Da, e super bine! Dar, nu pot să stau vreo câteva zile la Yoongi? Vă rog!!
- Da, nicio problemă. Să fi cuminte! Spune tata.
- Da da, sunt ca întotdeauna!

Merg sus, în camera mea și îmi împachetez hainele, în rucsacul meu vechi de școală. Normal că nu o mai folosesc, deci de asta o păstrez.
Cobor jos și îi găsesc pe părinții mei cu bagajele în mână. Ne-am dus la mașină și m-au lăsat în fața casei lui Yoongi. Ne-am luat rămas bun și am pornit până la fața ușii casei lui Yoongi. Am sunat la sonerie, ușa se deschise și îl văd pe Yoongi cu zâmbetul pe buze.

- Ești gata pentru show time? Spune acesta râzând.
- Yah, abia aștept să ne jucăm jocuri video!
- Bine bine, hai, intră în casă.

După vreo câteva minute de jucat, ni s-a făcut foame. După ce i-am gătit lui Yoongi ceva clătite, mi-am făcut și eu un hamburger. În timp ne-am așezat la masă, am observat că Yoongi era cam distras...

- Hei, Yoongi. S-a întâmplat ceva, bro?
- Nu știu, Hobi... Parcă mă simt foarte speriat...
- De ce? Ce s-a întâmplat?
- Știi că acum în ultima vreme, lucrurile se schimbă.
- Cum adică? Spun un pic confuz.
- Adolescenții din cartierul nostru dispar de parcă ar veni apocalipsa zombilor.
- Știu... Dar totuși despre ce e vorba? Că nu prea am înțeles. Spuneam în timp ce mi-am luat mușcăturile de la hamburger.
-Este un joc horror. La începutul jocului îți apare o broască care are glitch. Am auzit că îți controlează și desktop-ul și îți pune niște fișiere. Habar nu am...
- Și există doar pe PC? Nu se poate instala și pe telefon?
- Este doar pe Steam. Să te ferească Sfântul să ți-l instalezi, că îți dau una peste cap! Spune Yoongi, nervos.
- Bro, trebuie să văd despre ce e vorba, okay? N-ai frică, nu pățesc nimic. Poate e doar așa jocul. Iar adolescenții dispar din nu știu ce cauze. Crezi că din cauza jocului dispar? Spun eu, ridicând o sprânceană.
- Nu știu... Cică a fost lansată de pe Deep Web. Nu cred că e cea mai bună idee, Hobi. Doar, șezi cuminte, nu vreau să pățești ceva... Însemni mult pentru mine... Spune acesta, lăsându-și capul jos.
- În primul rând, nu sunt un câine să îmi spui "șezi", iar în al doilea rând, o să fiu okay, nu pățesc ceva. Nici eu nu vreau să te pierd și tu însemni mult pentru mine. Doar suntem cei mai buni prieteni, nu?
- Da. Și mai ales până la moarte și chiar după. Spune acesta, zâmbind.
- Așa te vreau! Cu zâmbetul pe buze! Spun, în timp ce îi zâmbesc și îi dau o îmbrățișare, astfel încât și el mă îmbrățișează înapoi.
- Și... Când începi investigația?
- Probabil mâine, dacă totuși este sâmbătă. Hai, să mergem la culcare. E foarte târziu.
- Ai dreptate. Haide.
Ne-am dus sus, astfel încât Yoongi m-a condus la camera mea, mi-am despachetat totul și m-am pus la culcare. Mâine va fi o zi nouă și stresantă.