scena VI

9 1 0
                                    


Altă sală în castel. Intră Horaţio şi un slujitor.

HORAŢIO

Cine sunt cei care vor să-mi vorbească?

SLUJITORUL

Nişte marinari, stăpâne; şi spun că ar avea scrisori pentru domnia ta.

HORAŢIO

Lasă-i să intre.

(Slujitorul iese.)

N-aş şti din care parte-a lumii pot

Primi salut, de nu-i de la Hamlet.

(Intră marinarii.)

ÎNTÂIUL MARINAR

Domnul să te binecuvânteze, stăpâne.

HORAŢIO

Şi pe tine de asemenea.

ÎNTÂIUL MARINAR

Aşa o să şi facă, stăpâne, dacă vrea el. Am o scrisoare pentru domnia-ta

— e de la solul trimis în Englitera — dacă te cheamă Horaţio, după cum mi s-a

spus.

HORAŢIO (citeşte)

„Horaţio, după ce vei fi citit acestea, înlesneşte acestor oameni să ajungă

până la rege; îi aduc nişte scrisori. Eram abia de două zile în largul mării când

se luă după noi o corabie de piraţi, bine înarmată. Şi cum înaintam destul de

încet, n-am avut altă scăpare decât în vitejie. În încăierare, am sărit pe puntea

lor. Dar chiar în clipa aceea s-a desprins de corabia noastră şi astfel, singur, am

rămas prizonier. S-au purtat cu mine ca nişte tâlhari plini de omenie. Ştiau ei ce

fac! Le dau prilejul să încheie un târg bun. Fă în aşa fel ca să-i ajungă regelui

scrisorile ce i-am trimis şi aleargă la mine cu graba cu care ai fugi de moarte. Am

să-ţi şoptesc la ureche câteva vorbe care au să te lase mut. Sunt totuşi prea

nevinovate pentru, greutatea faptelor. Oamenii aceştia de treabă te vor aduce la

mine. Rosencrantz şi Guildenstern călătoresc înainte spre Englitera. Am multe

să-ţi spun despre ei.

Rămâi cu bine Acela pe care-l ştii al tău, Hamlet".

Veniţi cu mine şi-nmânaţi de grabă

Scrisorile, şi fiţi-mi călăuze

Spre cel ce v-a trimis.

(Ies.)

Hamlet  Prinţ al DanemarceiWhere stories live. Discover now