Dragnea, un pescar greu de prins

Capitolul patru (bonus): Abelard face o plecăciune în fața Lordului Alberich

Dacă pe vremea cavalerilor răsuna de după zidurile unei fortărețe gongul care reteza auzul tuturor ce aveau urechi să-l audă, ei bine, în zilele astea răzbăte, în amiaza mare de după cordonul de jandarmi care păzesc Palatul Parlamentului, răzbate zgomotul emis de aplauzele celor din PSD ,,înscăunarea" Lordului Alberich, cel care a reuşit să păcălească Moartea, făcând pact cu Red Mafia, iar acum e la şefia partidului majoritar. Bine, asta era temporar, căci Liviu Dragnea şi-a scurtat pedeapsa, a ieşit rapid din închisoare datorită legilor lui Tudorică Tudorel luat concediu pentru a se întrece cu Iohannis la ,,Cursa pe două roți" de la Sibiu pe terenurile accidentate de pe austostrăzile din România.

Iohănnelul urma să şeadă pe a sa bicicletă cochetă, iar Liviu avea în plan a se ține de spatele lui Dragnea pe o motociletă şi să îl învăluie pe Klaus în nori de praf ce îi trec lui Dragnea pe sub mustață. Praful era gros de trei degete. Cât timp cei doi mişcau pedalele, Liviu cel cu muscăcioară puse un Lord mai aprig în fruntea coaliției sale, imediat după ce Liviu s-a sfătuit cu Dragnea asupra acestei decizii. Cei doi nu s-au deranjat să se ocupe de locul lui Klaus, căci acela era un loc deja în vacanță încă din luna decembrie a anului 2014.

— Salutare, supuşii mei, nu mi-a ieşit cu stăpânirea castelului Landau, dar am reuşit pe bază de pile să conduc cel mai mare partid din lume! zise Lordul analizând capetele supuşii ce se luptau cu jandarmii ca să îl vadă de după cordonul forțelor de ordine, care îi păzea spatele.

La nici două zile de la investirea lui Alberich, Lordul amplifica şi restaura statul perpendicular cu prostia înființat de cei doi pungaşi Liviu şi Dragnea, ale căror nume se rostesc împreună. Asta l-a făcut pe Vincavintăn să iasă în stradă, dar fără pancartă şi fără tricoul cu ,,Fără penibili în funcții publice!".

— Grozav! Porcul a fost înlocuit de porcar, iar eu tot analizez uniformele forțelor de ordine şi asta voi face în continuare pentru că asta îmi trezeşte interesul de a rămâne să protestez, se auzi vocea pițigăiată a lui Abelard de după ,,zidul" de jandarmi care-l păzea pe Lord de privirile insistente ale curioşilor.

  Lordul îl auzise pe cetățeanul turmentat, dar Dragnea îi povestise despre Abelard că el a inițiat ,,Statul paralel" şi că a încercat o tentativă ,,asasinat" asupra lui Liviu. Alberich nu avea milă. Dorea să îl facă pe protestatar să iasă din mulțime  ca să se plece la picioarele Lordului. Pentru asta, i-a comandat unui jandarm burtos să îl ia pe sus pe Abelard şi să îl ducă în Palatul Parlamentului ca să îl facă pe acel guraliv să vorbească în public despre tot ce a făcut Lordul cât şedea pe locul cald şi plăcut al lui Dragnea.

— Te crezi liber, nu-i aşa? Uite că te-am prins! se făli Lordul în timp ce îl privea pe Abelard că se luptă să se opună rezistenței impuse de jandarmul care l-a ordinele Lordului l-a săltat pe Abelard apucându-l de mânecă.

— Să fii prins înseamnă să fii în spatele gratiilor! vociferă Abelard, trăgându-şi cămaşa albă cu dungi negre care îi lăsa burdihanul la vedere. Oricum, nu tu m-ai prins, ci gorila asta care îmi şifonează cămaşa la care iubita mea nu s-a întâlnit cu amantul doar ca să mi-o calce, continuă Abelard cu parlamentările ce l-au făcut celebru în România.

  Mândria Lordului Alberich a fost şifonată de către guralivul manifestant, dar nu a fost mai şifonată decât era cămaşa lui Vincavintăn.

— Când te vei pleca în fața mea, Abelard Vincavintăn? rosti Lordul Alberich, fixându-l pe tupeistul protestatar cu privirea, iar apoi ordonându-i jandarmului corpolent să nu îi mai boțească cămaşa lui Vincavintăn.