1. Nu vreau sa plec nicăieri

8.9K 207 19
                                    

1.Nu vreau sa plec nicăieri

Madison

Ați vrut vreodată un frate mai mare, care cică sa aiba grija de voi? Va spun ca cel mai bine pentru sănătatea voastră este sa nu vreti. Va spun din propria experienta. Cred ca Sam este cel mai enervant frate din lume. Câteodată e atât de imprevizibil cu farsele lui. Își cheamă toti prietenii cand părinții nu sunt acasă, pentru ca ei sunt foarte ocupați cu serviciul lor și nu prea au timp de noi aproape niciodată. Am început a mă obisnuiesc cu faptul că ei nu ne-au oferit niciodată acea iubire de care am avut mereu nevoie. In ultimii ani firmele lor de construcții s-au mărit considerabil si nu mai dau prea mult pe acasă.

Ei niciodată nu prea au fost mândri de comportamentul meu ,si niciodată nu au realizat că ignorarea lor m-a facut asa. La scoala in fiecare zi sunt chemați la director din cauză că se gaseste cate unul care sa ma toarne. Însă azi am cam întrecut măsura. I-am spart parbrizul noii mașini a directoarei, un BMW M8. Însă motivul este unul foarte bun. Mi-a spus că banii părinților mei nu ma vor scăpa mereu din necazuri ,si ca la examenul de capacitate nu ma poate salva nici macar un milion de dolari.

În acest moment camera mea este cel mai bun aliat. Muzica din căști îmi răsuna în gând, însă este întreruptă de ușa de la parter care este lovită puternic ,si stiu deja ce scandal de coșmar ma asteapta.
-Madison! Coboară în clipa asta, tipa tata și simt vin asta nu se va termina tocmai bine.

-Vin acum!

Cobor cat pot de repede si îi vad extrem de nervosi cu o fata rosie.
-Cum explici ce s-a întâmplat astăzi domnișoara? Ai fost exmatriculata! Tu realizezi ca daca afla presa suntem terminati? Nu mai putem sa iti suportăm mofturile de răsfățată. Ai ajuns prea departe. Va trebui să luăm măsuri, spune tata si sta la o distanță considerabilă de mine. Ma cam sperie uneori.

- Ce vrei sa spui? Ce ati mai plănuit de data asta?

-Vrea sa spuna ca in viața ta lucrurile se vor schimba. Te vei muta la mătușa ta, în Virginia, spune mama cu o voce nervoasă care încearcă să fie calmă.

-Adica îmi voi petrece semestrul doi in New York? Cu ciudata aia de Ada? Sa stii ca eu nu vreau sa plec nicăieri, spun eu hotărâtă si imi pun mâinile în sân cu fata mea de om serios.

-Te duci acolo fie ca vrei fie ca nu. Nu facem totul după capul tau. Sa nu mai aud nici un comentariu. Iti poti face bagajul, maine la prima ora sa fii gata.

-Bine fie, însă nu va așteptați să rămân acolo. Voi face cumva si voi scăpa, spun eu si urc in camera mea.

Adică mereu le pasă doar de ei ,si de ce cred oamenii din jur. Niciodată nu m-au întrebat cum ma simt sau ce simt. Nu le-am prezentat niciodată vreun iubit de al meu ,pentru ca nu erau de acord. Mereu spuneau că la varsta mea nu este deloc indicat sa am asa ceva ,si ca ma va distrage de la școală.

Ce sa imi pun in valiza? Cum este vremea in New York? In mod clar nu este ca in Londra. Virgina este un loc cam mai ciudat. Adica da ,m-am uitat la TVD si imi place serialul însă locul in care locuieste mătușa mea este atât de diferit. Adica poate s-au mai schimbat cate ceva in cei șase ani de când nu am mai fost acolo. Însă ceea ce știu clar ca nu s-a schimbat este ciudata aia de var-mea. Era mereu o ciudata si deloc retrasă. Desena niște desene stupide fara pic de logică. Compania ei este foarte ciudata, te face sa te gândesti ca e un fel de lesbi. Se îmbracă foarte vulgar cu toate ca nu are ce sa arate. Nici nu vreau sa ma gandesc cum îmi voi petrece câteva luni cu ea in casă, la școală, si prin oras ,pentru ca mama ei este de cinci ori mai ciudata ca ea. Se îmbracă cu pantaloni din piele extrem de strânși si de obicei o cămașă foarte largă. Un stil oribil după părerea mea.

*

Sunt trantita din pat la propariu de ceva ,sau mai bine zis cineva ,care are chef de joaca.

-Se pare ca cuiva ii va fi dor de tine, spune fratele meu amuzat uitandu-se la marele munte de blană cu ochi albaștri, stand in pragul usii.

-Te ce cauti la ora asta la mine in camera, intreb eu si mă dau jos din pat.

-M-au trimis sa te trezesc. Vezi ca ai avion in doua ore, spune si părăsește camera.

-Ce bine o sa imi prindă vacanta asta ,nu Bee? O sa ma distrez pe cinste, spun eu in timp ce săracul caine se uita la mine cu o față mai nedumerită.

Imi i-au o salopetă de o culoare mai nude asortată la niște sandale cu platformă albe. Imi trag valizele după mine pe scări ,ca deobicei cei doi erau la patru ace ,nici o emoție pe fata. Dacă te uiți un pic ,toata camera este luminata doar de zambetul lui Sam.

-Sam ,ajut-o cu bagajele, spune mama si înaintează spre ușa.

-Mi-e foame, spun eu indiferenta.

-Vei mânca in Virginia, spune tata cu aceași indiferența ca a mea.

-Sa stii ca Mia ți-a pregatit micul dejun la pachet, spune mama si imi întinde o pungă unde se presupunea ca trebuie sa fie mâncarea. Mama mereu a fost o fire mai indulgenta, însă mereu era influențată de comportamentul tatei, si uite cum in ziua de azi a ajuns sa fie la fel ca el.

-Merci Mia, o sa imi fie dor de tine ,spun si ies din casă, probabil nu o sa o mai vad ceva timp.

-Sper sa nu te faci de rusine pe acolo si sa imi spui daca găsești vreo fata frumoasa pe acolo, spune fratele meu si ma îmbrățișează.

-Si eu sper sa nu da-i foc la casă in lipsa mea, spun eu amuzată, totuși e fratele meu si il iubesc nespus.

-Urca Madison, Will te va duce la aeroport. Sa nu imi faci necazuri si pe acolo, spune mama si ma priveste cu o privire rece ,ca întotdeauna.

-Voi incerca, spun si urc in masina.

*

-Aici, se aude o voce tipând ma apropii de el pentru ca stiam deja ca este pus acolo pentru mine.

-Si tu cine mai esti?

-Sunt cel care te va conduce la mătușa ta, spun el hotărât cu un zâmbet tâmpit pe fața.

-Wow, spune-mi ceva ce nu știu deja, încotro e bicicleta sau cu ce ai venit aici, intreb eu cu un ton de îngâmfata.

-Am venit cu limuzina, spune el mândru.

-Sa nu imi spui ca mătușa Liz și-a luat limuzina, spun eu amuzată.

-O are de vreun an si ceva, a cumparat-o la insistențele Adei. Ea voia să se facă mai specială la școală , sa fie observată de un anume băiat, spune el si dă din umeri.

-Cum de ii suporta toate mofturile? Daca eram in locul ei o trimiteam la casa de copii, spun eu degustata.

-Asta ma intreb mereu de când m-am angajat aici. Eu nu știu cum de prietenii ei o pot suporta. Se dă la mine mereu, spune el si gesticulează din mâini.

-Pare ca gandim la fel, poate vom fi prieteni pe viitor cine stie, spun eu si intru in frumoasă limuzină.


Be happy for meUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum