Blood path - Jungkook ff

Capitolul 3

Y/N-Ce spuneți sa rămâneți la mine peste noapte?
Intreb eu, mergand spre ieșirea scolii si ținând in mana o sticla cu apa, din care mai luam, din cand in cand, cate o gura.
Kim-Cum ramane cu băieții?
Aya-Inca mai ești supărată pe JK?
Y/N-Da,ar trebui sa isi gestioneze mai bine cuvintele înainte sa le scoata pe gura.
Spun eu luând o gura de apa.
Kim-Pe bune Y/N, câți ani ai? 5? De ce ti atata supărare asupra lui! Nu tuturor le este usor sa se exprime la timp...
Y/N-De ce vrei sa te bagi in relația mea?! Este pur si simplu problema, daca vreau sa fiu supărată pe el am dreptul, bine.
Spun eu iritata de cuvintele dure a le lui Kim.
Kim-Daca o sa continui sa te porți asa de copilărește, cat crezi ca o sa va mai tina?...
Spune Kim in soapta, dar destul de tare in cat sa o aud.
Y/N-Ce ai spus?
Inteb eu intorcandu-ma din drum.
Kim-Asta este adevărul Y/N! Daca ai sa continui sa te porti ca o copila de 5 ani, cat crezi ca o sa mai vrea Jungkook sa stea cu tine? Are si el limitele lui!
Imi simțeam ochii arzand si gatul ca incepea sa mi se usuce.
Y/N-Nu stiu ce te-a apucat...
Spun eu si incep sa alerg spre ieșire supărată,nici macar nu ma opresc, chiar daca aud vocile fetelor cum imi strigau numele.
-YU-NA POV-
Yu-Na-Y/N!
Tip dupa ea dar nimic.
Yu-Na-Pe bune Kim, ce te-a apucat? De ce trebuie sa te bagi in relația ei?!
Vad cum Kim isi pleaca capul si incepe sa planga.
Aya-Kim!
Amandoua ne apropiem de ea si ne asezam usor langa ea.
Yu-Na-Ce se intampla cu toata lumea azi?
Aya-Kim, esti bine!
Kim-Nu stiu ce m-a apucat, acum cateva zile am avut o cearta mare cu Yoongi si de atunci nimic nu mai merge bine.
Reușim sa o calmam pe Kim dar trebuia sa plecam.
Yu-Na-Trebuie sa mergem, ne explici ce s-a întâmplat la Y/N acasa. Vreau sa aflu daca...știți voi...
Kim-Ai dreptate, sa mergem.
Kim isi sterge lacrimile si pornim inapoi la drum.
-Y/N POV-
Mergeam grabita spre apartment in timp ce imi stergeam usor lacrimile.
Ma opresc pentru cateva secunde si ma uit putin cam dezorientata.
Nu dureaza mult si primesc un apel de la Anaya.
Y/N-Ce vrei?
O intreb eu putin enervata.
Aya-Kim vrea sa isi ceara scuze, nu a vrut sa îți vorbească asa...
Y/N-nu prea vreau sa aud scuzele de la tine.
Aya-M-am gandit ca vei spune asta, putem sa ne întâlnim la tine la apartament?
Y/N-Da. Cum ramane cu Yu-Na?
Aya-Nu iti face griji, am cumpărat eu un test pentru ea,il facem tot la tine.
Y/N-Bine,pa...
Aya-Ne vedem.
Imi bag telefonul in buzunar si oftez, la naiba cu ziua asta...
Incep sa merg din nou spre casa dar sunt oprita de o mana.
Oare cine o mai fi acum?
Ma intorc si il vad pe Jaehyun...
Jaehyun este un baiat de la facultate, un băiat foarte popular...
Oare ce vrea de la mine?
Jaehyun-Buna!
Spune el zambindu-mi larg. Jaehyun a fost crush-ul meu in timpul ultimului an de gimnaziu si primului an de liceu. Asta înainte sa imi mărturisesc dragostea lui Jungkook. Bineînțeles ca in momentul de fata toate sentimentele mele pentru Jaehyun au trecut, dar faptul ca dintr-o data ma oprește ca sa vorbească cu mine este bizar...
Y/N-Buna...s-a întâmplat ceva?
Jaehyun-Nu, am vazut ca mergi acasă singura si m-am gândit ca m-as putea alatura tie, daca nu te superi.
Y/N-Da, adica nu, nu ma supar, chiar mi-ar placea putina companie.
Ii zambesc usor înapoi si amandoi incepem sa mergem. Pentru primele cateva momente totul parea cam ciudat, mai ales ca niciunul dintre noi nu spunea nimic.
Jaehyun-Deci...tu si Jungkook?
Spune el întrerupând linistea. Jaehyun este mai mare ca noi cu doi ani, de aceea el nu stia de relația noastră, probabil ca abia ce a aflat.
Y/N-Da...
Jaehyun-Ai gusturi bune la băieți.
Rad putin la vorbele lui iar apoi imi îndrept capul spre el zambind.
Y/N-Jungkook este, a fost si va fi una din cele mai bune perioade ale vieții mele, sunt bucuroasa ca m-ai respins in ziua aceea.
Asa este...acum cativa ani l-am intrebat daca vrea sa fie prietenul meu dar m-a refuzat, in acele momente e vieții mele am gasit consolare in bratele prietenului meu Jungkook, lucrurile au inceput sa se schimbe cand am început sa imi dau seama cat de mult il iubesc pe Jungkook...
Jaehyun-Ma bucur pentru tine Y/N, de aceea vreau sa te intreb daca vrei sa fim,poate,prieteni?
Y/N-Suna bine, mi-ar placea sa fim prieteni.
Jaehyun-Uite numarul meu de telefon, in caz ca vrei sa vorbim,sper ca prietenia noastra nu o sa il supere pe Jungkook.
Y/N-Nu cred.
Jaehyun-Inainte sa plec vreau sa ii transmiți ca este un bărbat norocos ca te are pe tine, cel mai mult regret faptul ca nu am realizat mai repede ce persoana ești, una uimitoare, dar ceea ce a fost, a trecut, sper sa mai vorbim.
Raman socata la vorbele lui Jaehyun care incepe sa se îndepărteze din ce in ce mai mult de mine.
Mi-am continuat si eu drumul liniștită, indreptandu-ma usor spre apartementul in care locuiesc. Gandurile mele erau puțin încețoșate, mai ales ca ma gandeam la ceea ce mi-a spus Jaehyun si mai ales la Jungkook si la cuvintele dure ale lui Kim.
Trebuie sa vorbesc cu Jungkook si asta imediat.
Singurul lucru pe care nu il stiam in timp ce mergeam asa de repede spre cale, căutând soluții si momente era faptul ca eram urmărită.

Cei doi ochi straini se uitau la mine si imi observau atent fiecare miscare,planuind-o pe a lor...lucrurile începeau sa fie din ce in ce mai interesante, iar in curand...planul lui va incepe...

Hello!
Au trecut cateva zile bune de cand nu am mai postat, dar nu va îngrijorați, acum ca am terminat in sfarsit inca un an scolar, o sa am mai mutl timp pentru a scrie pe wattpad. 😁😁
Sper sa va placa acest capitol deoarece cam de acum incepe adevarata poveste, totul o sa înceapă sa fie mai fain de acum încolo , cel putin asa ar trebui sa fie in viziunea mea.😁😅
Voi? Ați terminat scoala? Daca da, atunci ce clasa ați terminat? 😁