11°

3.1K 107 8
                                    

Julieta -Voi sunteti nebuni?! am zis eu si am inceput sa plang si sa tip. Criminalilor! O sa ma duc direct la politie! am zis si m-am dus catre usa, insa doua maini puternice m-au cuprins.

Darker -Imi pare rau, dar asta nu vom lasa sa se intample.

Julieta -A da?! am zis eu si l-am impins. Ce o sa faceti? O sa ma rapiti? am zis eu si Damian s-a uitat curios la mine.

Damian -Nu, adica... te tinem aici un timp pana te calmezi.

Julieta -Ce?! am zis eu si ei veneau spre mine si m-au prins de maini si m-au pus pe canapea, apoi m-au legat. Voi nu sunteti normali!

Darker -Doar nu vrem sa iei o decizie grabita.

Damian -Si acum ce facem?

Darker -O drogam si pana maine nu mai stie nimic.

Julieta -Damian! Zi ceva! Jur ca pe asta nu o sa ti-o uit niciodata!

Darker -Practic o sa o uiti pana intr-o ora, doua maxim. a zis el apoi a scos o injectie.

Julieta -Nu, nu! Va rog! am zis eu plangand.

Damian -Imi pare rau... e mai bine asa.

Julieta -Auu! am zis eu dupa ce m-a injectat.

Damian -Frate e treaza!

Darker -Ii dau si o pastila?

Damian -Frate vezi sa nu mi-o omori dracu'!

Julieta -Asa vorbesti de mine? De parca nici n-as conta? A, ups, vezi sa nu moara si ea de supradoza! am zis eu agitata apoi Darker mi-a dat o pastila care se topea rapid, am pus-o intre masele si nu se mai topea asa repede.

M-am prefacut ca am lesinat si ei m-au dus in dormitor, in pat si au iesit ducandu-se in bucatarie. Am scuipat repede pastila si am aruncat-o sub pat, luasem doar jumatate imi doresc sa imi pot aminti ce se intamplase, dar brusc ma ia un somn.

Ma trezesc cu Damian in pat, il vad ca imi zambeste:

-Buna dimineata soareee! zice el si ma ia in brate.

As fi vrut sa-i zic si eu "Neata scarbo!", insa mi-a scapat doar un "Neata!".

-Esti ok?

-Ma doare putin capul.

-Mai esti trista de la faza cu Mark? zice el si ma priveste nerabdator, probabil voia sa vada daca imi mai aduc aminte ce s-a intamplat aseara.

-Normal! zic eu si imi acopar fata cu palmele si lacrimi imi curg.

-Imi pare rau ca ti-am adus aminte.

Am mai vorbit putin si am mers sa mancam. Vad ca un numar pe care nu-l cunosteam ma suna, raspund curioasa si zic:

*Conversatie telefonica*

-Alo?!

-Buna ziua, Julieta *****(numele de familie)?

-Da, eu sunt, cine este la telefon?

-Pai v-am sunat sa va zic in legatura cu moartea lui Mark *****(numele de familie) , am investigat casa si am gasit un biletel. Se pare ca a fost vorba de o sinucidere si in biletel scria ca el va cedeaza intreaga avere.

-Poftim!? am zis eu cat de calma am putut pentru ca Damiam era langa mine.

-Da, banii se vor transfera in 24 de ore si toate proprietatile va revin dumneavoastra.

-Despre ce proprietati vorbiti?!

-2 case in acest ora, una la munte, 4 boliduri si 5 cluburi de noapte.

-Bine, o zi buna! am zis si am inchis putin blocata.

*Conversatie telefonica incheiata*

-Cine era Juli? intreaba Damian.

-Proprietarul imi cere chiria in disperare.

L-am mintit pentru ca imi era frica de el si de reactiile lui, acum il cred in stare sa ma omoare pentru avere. Restul mesei m-am comportat normal apoi l-am convins ca am treaba si am ramas singura acasa. Am verificat contul bancar din 5 in 5 minute si nimic, oricum mi se spusese ca in 24 de ore, insa mie nu imi venea sa cred. Nu pot sa zic ca ma bucuram, dar nici ca era ceva rau, aveam 3 case, 4 masini scumpe si un lant de cluburi de noapte si multi bani. Toate acestea nu erau doar ale lui Mark ci i ramasesera de la moartea tatalui lui, adica aveam averea amandorora acum.

M-am agitat toata ziua nerabdatoare sa treaca cele 24 de ore. Asa ca m-am pus in pat si mi-am bagat un film ca sa-mi treaca timpul mai repede. Ma mai invartisem prin casa si vad ca era ceasul 00:00, mi-am verificat cardul si toti banii imi intrasera, eram putred de bogata, insa ce sa fac acum?! Maine sa ma mut intr-o vila brusc si toti sa se mire si mai ales Damian care s-ar putea sa vrea o parte?! Imi era frica. M-am invartit in pat si am reusit sa adorm.

M-am trezit si m-am imbracat elegant, m-am dus sa vand lantul de cluburi pentru ca eram o femeie singura si era o munca prea grea si periculoasa pentru mine, apoi am vandut toate casele si 3 masini, mi-am pastrat masina lui Mark cu care ma lua mereu, toata ziua am condus-o si de fiecare data cand m-am urcat in ea am plans.

Am ajuns acasa dupa o zi grea. Nu eram cine stie ce afacerista, dar am vandut totul ieftin si s-au vandut ca painea calda. Am verificat telefonul pe care il uitasem acasa si am vazut ca am sute de apeluri de la Damian. L-am sunat.

*Conversatie telefonica*

-Alo?! am zis eu cu o voce obosita.

-Unde pula mea ai fost toata ziua?! tipa el in telefon.

Stapanul,DAMIAN🔞(Finalizată)Kde žijí příběhy. Začni objevovat