Este roz.
Totu-i romantic.
Eu sunt prinsă-n pace-eternă.
Incă-i roz
și oglinda-i spartă,
iar culoarea nu-i culoare.
Este roșu,
iar iubirea se opune,
inăuntrul meu se luptă
eu de aici și eu de acolo.
Totu-i galben
și-obosesc.
Sufletul se simte ludic.
Văd culori;
și privirea se propagă.
Nu vreau galben,
nici albastru,
nici pe mine, nici pe tine.
Vreau sa văd cum jocul nostru
se vopsește-n durul haos.
YOU ARE READING
Perfectionis
PoetrySpunem că perfectul nu există, deși niciodată nu l-am căutat. Am ales să ne prefacem că suntem buni așa cum suntem. Am ales să ne prefacem că ceea ce facem e maximul nostru. Am ales să ne prefacem că totul e exact așa cum trebuie, pentru că perfecți...
