Ochi demonici // Finalizată//

Cap 9- O zi în spital

... - Ce fel de veşti, Felix? întreb în şoaptă, dar toţi au auzit.

Felix se dă la o parte din cadrul uşii şi îi face semn lui Sam să intre. Ea intră timidă, apoi vărul meu închide uşa şi se uită precaut la prietenii mei.

- Veşti rele, foarte rele... Ăştia doi ştiu secretul? întreabă încruntat.

Înghit în sec, apoi dau din cap afirmativ. Felix oftează frustrat şi îşi aranjează părul cu o mână.

- Tatăl tău a auzit că ai fost împuşcată şi am făcut chiar şi imposibilul să îl conving să rămână acasă. După el, venea direct la tine şi era în stare să înceapă un război ca să te vadă. Bine.. A început un război, doar că cu mafia X. povesteşte calm şi fără să îşi mute privirea de pe mine.

Un frison m-a traversat, iar Alex s-a apropiat mai mult de patul meu. Mafia X e pe locul doi în topul mafiilor, Mafiia Scorpion fiind pe primul loc. Ei mereu ne-au duşmănit, ne-au atacat. Erau foarte cruzi și erau foarte mulţi, dar nu aveau aliați faţă de mafia mea.

- Yama te vânează pe tine. concluzionează Felix la final cu ochii în pământ. Ştie că îl va distruge phisic pe tatăl tău dacă te va omorî.

- Oh, nu! spun încet cu vocea slabă.

Yama e capul mafiei X, iar asta nu e deloc de bine! Când îi intri în vizor, nu se opreşte până nu te omoară, nimeni nu a scăpat. Izbucnesc în plâns, nu mă puteam abţine tot dacă asta înseamnă să mă înjosesc în faţa prietenilor mei. Sam vrea să vină spre mine, însă Alex i-o ia înainte şi mă cuprinde cu braţele lui protectoare. Prietena mea rânjeşte pervers, se dă un pas în spate şi se loveşte de Felix care între timp se apropiase de patul de spital. El îşi aşează mâna stângă în jurul taliei ei, iar Sam rămâne la început încordată, apoi se relaxează în mare măsură cu atingerea lui.

Eu, una, plângeam încontinuu în braţele şefului meu fără să bag în seamă toate vorbele duioase. Asta îmi mai trebuia acum! Să fiu urmărită de Yama! Nu vreau să mor! Nu vreau!!

Ştiu, sunt o mare plângăcioasă! Dar mai sunt şi curajoasă, îndrăzneaţă. De ce să îmi fie frică de Yama?! Adică eu am alături o mafie puternică, un sediu internaţional de spioni şi cei mai buni prieteni din lume. Dacă Yama mă vânează, şi eu îl voi vâna, până îl ştiu mort. Tata m-a învăţat să nu îmi fie frică de moarte, dar nici să o caut cu lumânarea.

   Brusc mă opresc din plâns şi îl împing pe Alexander să îmi dea drumul din strânsoarea puternică. Nedumerit, se ridică de pe micul pat de spital. Îmi şterg repede lacrimile de la ochi când îmi aduc aminte de o persoană care îmi e datoare cu o favoare.

  - Vreau un telefon! Acum! ridic tonul când toţi se uitau confuzi la mine.

   Felix scoate repede iphon-ul X de la spate şi mi-l aruncă cu o înclinare uşoară a mâinii. Îl prind în aer, apoi formez repede numărul de telefon tipărit în minte. După câteva bipuri răspunde.

*conversaţie telefonică *

- привет! кто это? ( Bună! Cine e?) * spune persoana din capătul celălalt al conversaţiei.

- это я, Диего! (Eu sunt, Diego!) * Vorbeşte engleză, băi omule!  Sunt Rihana!  Am nevoie de acea favoare! zic serioasă.

- Vai, Rihana!  De mult nu ţi-am mai auzit vocea divină!  răspunde ironic Diego.

  - Lasă prostiile! Ce ştii despre Yama?  întreb direct.

  - Rihana, ştii că dacă află şeful, mă omoară?! De ce îmi ceri asta? spune uimit.

  - Yama mă urmăreşte!  Acum eu sunt prada lui!  Spune-mi măcar un lucru cu care îl pot tortura. mă milogesc cu o voce de copil, deoarece cu el îmi permit.

- Off!  Yama e alergic la blana de pisică şi la portocale. Foarte alergic! Şi are fobie de câini. Atât îţi pot spune. concluzionează scurt, apoi îl aud oftând.

- Şi eu ce să fac cu informaţiile ăstea?!  Să arunc cu o mâţă în el?! Sau cu o portocală?  De fapt, ştiu, pun un pomeranian pe el! spun sarcastică.

- Atât îţi pot spune! Trebuie să înghit!до свидания! (La revedere) *

- до свидания!

* conversaţie telefonică încheiată *

  Las telefonul deoparte şi îi privesc pe rând pe prietenii mei dragi. Toţi se uitau întrebător la mine, iar eu iau iniţiativa.

  - Am vorbit cu un fost prieten,  Diego, care lucrează în mafia X şi îmi e dator cu o favoare. Mi-a spus nişte chestii despre Yama, cum ar fi că e alergic la pisici şi portocale sau că are fobie de câini. povestesc rapid plină de melancolie.

  Amicii mei stau puţin pe gânduri, apoi Alexander se aşează din nou pe patul de spital şi îmi ia mâna intra a lui. Mă uit în ochii lui căprui închis şi îngrijorarea lui se trasmite în mine, însă o elimin rapid.

  - De unde ştii că nu te minte? întreabă Felix încruntat.

  - Pentru că am încredere în el. I-am salvat viaţa acum 2 ani, când am fugit de tata, m-am întâlnit cu Diego în spatele unui hotel abandonat. Era bătut de 5 bărbaţi ,mai mult gorile, iar eu l-am ajutat şi i-am salvat viaţa. Am stat o săptămână cu el într-un hotel ca să îi vindec rănile. Ne-am împrietenit, apoi el mi-a făcut o ofertă : să mă alătur mafiei X. Am refuzat, ştiam şi eu câteva ceva despre ea. Mi-a spus să îl sun când am nevoie de el şi asta am făcut acum. închei povestirea cu un mic rânjet pe faţă.

  - Ok, asta schimbă totul. concluzionează Sam cu privirea pierdută.

  - Yama e o persoană cunoscută cu o groază de duşmani, însă nu am nevoie de ei în planul meu. spun mândră de creierul meu.

  - Care e planul? întreabă curios Alex şi îşi ridică sprâncenele, un gest pe care îl ador.

                                                            

Îmi pare rău pentru lungimea capitolului. Eu am considerat că nu mai erau nevoie de alte replici sau descrieri.

Vot şi com dacă va plăcut! 💖