Reflection Of Love

1-Introducere

Lumina alba a realitatii urma sa orbeasca mii de vise ingropate in bratele mortii. 

Lisa Manoban.

Povestea Lisei avea sa fie una normala intr-un stil anormal.

Nu, nu ea este victima. Insa tanara se plimba pe holurile albe ale spitalului asteptand ca tatal ei sa o stranga din nou in brate. Dar oare avea sa mai simta vreodata aceea atingere paterna? 

Fata isi ridica privirea spre tavanul murdar din hol. Aceeasi culoare bolnava, alb. Nu e nimic ce poate desemna puritate. Acest alb toxic simbolizeaza doar inexistenta. E doar moartea dinainte de viata. Un oftat zgomotos ii paraseste buzele rozalii, ochii ei inchizandu-se lent datorita oboselii si ingrijorarii de care da dovada. Avea chiar si sa adoarma pe acel scaun incomod, doar ca sa-si revada tatal. 

Dupa ore bune de asteptare, un doctor batran isi face aparitia indrumand-o pe fata spre salonul in care se afla cel asteptat. Isi aseaza ochelarii cu lentila groasa pe nas si apoi isi ridica privirea din foile cu inscriptii medicale pana la ochii Lisei. Boala ii pusese capat zilelor.

Tatal Lisei era bolnav si desi fusese internat in spital ultimele trei luni, nu a mai putut fi salvat. Lisa nu putea decat sa planga, neavand curajul sa dea la o parte cearceaful ce acoperea chipul familiar. Mama ei venise si ea intr-un timp, acum privind-o cu tristete in ochii pe copila ce isi plangea tatal. A batut-o usor pe umar si a indemnat-o sa mearga acasa.

Dupa numai un an de moartea sotului ei, mama Lisei a decis sa se recasatoreasca cu un elvetian ce locuia, ironic, in Seul, Coreea de Sud. Fata nu era de acord, bineinteles. Inca nu putuse sa treaca peste moartea iubitului sau tata, insa mama ei avea nevoie de altcineva care sa o iubeasca si sa o imbratiseze. Abia in ziua in care a aflat ca se va muta din Thailanda in Coreea de Sud a realizat de ce mama ei o ducea la meditatii pentru a invata coreeana. Nu o deranja sa invete limba, era distractiv sa vorbeasca in coreeana cu prietenul ei din copilarie poreclit BamBam care era in Coreea deja si mai ales sa poata viziona kdrama fara subtitrare. Dar sa plece din tara natala pentru un strain? Cum a putut mama ei sa treaca atat de repede peste moartea barbatului care i-a fost alaturi cel putin 15 ani? Femeile au nevoie sa fie iubite. 15 ani. Atat avea Lisa cand a fost nevoita sa se mute in Coreea de Sud, Seul. Nunta nu a prea incantat-o , alegand chiar sa se lipseasca de muzica galagioasa ce ii chinuiau timpanele.

Se distrugea singura in interior. 

Alegerea mamei Lisei poate nu a fost cea mai buna. Lisa ajunsese sa-l urasca pe barbat. Elvetianul, desi era cunoscut ca unul dintre cei mai buni bucatari, avea un mare viciu: alcoolul. Si le batea de fiecare data cand se imbata. Cele mai multe batai erau luate de catre femeie, care incerca sa-l indeparteze de bautura, insa castigand astfel doar mai multe palme peste fata. Era greu de privit. In ciuda incercarii Lisei de a-si scapa mama de bestia ce o abuza fizic si chiar si sexual, femeia ajungea mereu cu vanatai pe corp. De cele mai multe ori era nevoita sa asculte gemetele mamei sale din camera ei in care se ascundea, in intuneric. 

Lisa uraste barbatii.

Poate ca nu pe toti, insa. BamBam mereu o consola lasand-o pe fata sa isi planga amarul in bratele lui, fiind la fel de nervos si aproape plangand si el. Insa nu o putea ajuta. Femeia abuzata nu voia sa mearga la politie, oricat de mult o sfatuiai. Elvetianul mereu isi cerea iertare si promitea ca nu se va mai intampla, dar mereu ajungeau in aceeasi situatie.

*

*

*

*

Hei. Am inceput sa scriu aceasta carte care are la baza cuplu ~Lisa x Jennie~. Cei care urasc cuplurile girl x girl, seriile GL sau yuri nu cititi. Totusi, sper sa va placa *-*