Ziua 2.

9.8K 435 3
                                    

Dragă Emily,

 Ai plecat la școală devreme, nu am apucat să te văd dimineață. Acum aștept. Nu e nimeni acasă. Din ce am auzit azi dimineața de la părinții tăi discutând-după ce ai plecat tu- fratele tău, Theo, este la grădiniță, iar părinții tăi la serviciu.

 O Doamne, ai ajuns în sfârșit. Îți stă minunat cu bluza asta verde, simplă și pantalonii maro. Drace, ție-ți stă minunat cu orice. Te privesc fascinat cum îți arunci geanta pe canepea, apoi urci scările în grabă. Te urmez evident.

 Ai început să te dezbraci și Doamne, ești așa frumoasă. După ce ți-ai luat o pereche de pantaloni scurți, roz, și un maieu alb te-ai apucat de teme.

***

 Ai adormit. Ești așa frumoasă când dormi. Ești frumoasă mereu, la naiba. E minunat să te privesc. M-am apropiat ușor de patul tău și ți-am sărutat obrazul. 

 Poate că ar trebui să-ți povestesc câte ceva despre fantome. Păi, mă pot arâta cuiva, dar nu de foarte multe ori. Patru ori maxim, cred. Până acum nu am făcut-o deloc. Pot să ating obiecte, nu e adevărat că trec prin ele. Bine, o pot face, dar doar dacă îmi doresc eu să o fac, e nevoie de concentrare. Probabil te întrebi cum de artunci când îți scriu nu se vede un pix care scrie singur pe o hârtie. La fel, cu concentrare pot să fac obiecte invizibile, la fel ca mine.

 Știi, poate că o să ți se pară stupid, dar.. cred  că  mă îndrăgostesc de tine. Nu credeam că o fantomă poate avea sentimente. Dar se pare că deși nu avem inimă, avem suflet.

 Nu.. sunt sigur că am dreptate. Poate e doar o obsesie.. Dorința de a te proteja. Orice ar fi, crește tot mai mult pe zi ce trece. Simt nevoia să fiu tot mai aproape de tine și.. mă sperie.

Miracles ✖ Harry Stylesحيث تعيش القصص. اكتشف الآن