Secrets & Misteries

Capitolul 1

Directoarea orfelinatului intră în camera prăfuită, cu încă o fată de braț.

- Ayla, Brenda, aceasta este noua voastră colegă de cameră, Harmony! Sper să vă înțelegeți bine!

Apoi directoarea ieși pe ușă, tocurile ei auzindu-se tropăind pe scări. Cele 3 fete se uitară una la alta, fără să scoată un sunet. Niciuna din ele nu-și mai vorbiseră până atunci, deși stăteau una lângă alta când luau masa.

Harmony își observă noile colege. Ayla era înaltă, dar părea timidă. Stătea ghemuită pe unul din paturi, cu picioarele strânse la piept, și bărbia sprijinită de genunchi. Avea părul blond, prins într-un coc dezordonat, și ochii de un maro deschis. Purta niște pantaloni scurți albaștri, și un maieu alb cu pești tropicali.

Apoi Harmony își întoarse privirea discret spre cealaltă fată, Brenda. Ea părea mai dură, dar încrezătoare. Părul lung șaten cu câteva șuvițe blonde îi acoperea spatele, iar ochii de un maro foarte închis, străluceau în lumina soarelui ce bătea pe patul ei. Era îmbrăcată cu o pereche de colanți verzi cu modele, și avea un tricou negru lung.

Ayla și Brenda, o observau și ele pe fata cea nouă. Harmony avea părul aproape roșcat, iar ochii ei aveau culoarea hazel. Era frumoasă, și purta o rochie albă de vară.

Brenda, săturându-se de toată liniștea, vorbi:
- Eu sunt Brenda, ea e Ayla. Tu ești Harmony, nu-i așa?
- Da... răspunse fata roșcată, cu timiditate în glas.
- De când ești aici? continuă Brenda.
- De când m-am născut, cred... Nu mi-am cunoscut părinții. Voi?
- Și noi la fel, răspunse Ayla. Mi s-a spus totuși că semăn cu mama. Directoarea este o femeie foarte drăguță.
- Așa e, aprobă Harmony, așezându-se pe patul neocupat.

Directoarea, numită si Grace,era o femeie foarte respectată în orfelinat. Pe buzele ei era mereu aplicat un ruj roșu aprins, care o făcea să pară impunătoare. Purta mereu un costumaș bleumarin, asortat cu veșnicele tocuri. În glasul ei se simțea mereu bunătatea si iubirea pe care o dăruia fiecărui copil în parte. Mereu le oferea copiilor tot ceea ce își doreau pentru a nu crede nici unul că sunt diferiți de ceilalți sau pentru a nu simți lipsa unor părinți.

În camera celor trei fete era foarte cald, așa că lui Harmony i se făcu sete. Se apropie de noptiera Aylei, luând unul din paharele de plastic de acolo. Apoi se duse in baie și și-l umplu cu apă. Dar când se întoarse, se împiedică și îsi scăpă paharul cu apa pe Ayla. Aceasta a început sã devină agitată... chiar mai agitată decât in mod normal. Îi aruncă lui Harmony o privire amenințătoare si fugi repede spre baie. Închise ușa și o încuie. Dintr-o dată, ea începu să sclipească, îsi pierdu echilibrul iar in loc de picioare îi aparu o coadă aurie, plină cu solzi asprii.... era sirenă...Îsi luă prosopul de pe marginea vănii si incerca sa se usuce pentru a-i dispărea coada gigantică.

Celelalte două fete au rămas absolut socate din cauza comportamenului Aylei. Au asteptat pana ce fata a iesit din baie pentru a o lua la întrebări.
-De ce te-ai panicat asa de tare?....Este doar apă....spuse nerabdătoare Brenda înainte ca Ayla să apuce sa se aseze la locul ei.
-Nu este problema ta...i-o tăie scurt fata. Eu mă culc...a da...si data viitoare ai mai multă grijă cu paharele Harmony...îi trase o privire încruntată fetei si se băgă in pat.
-Noapte bună si tie...ii spuse Harmony putin iritată