Profesorul de sport

Capitolul 15

Eu-Pentru ce?
Jameson-Pentru că ai intrat în viața mea.
Eu-Nu știam că sunt o elevă așa sportivă.-uitându-mă în jos-
Jameson-Ști că nu despre sport era vorba.-apropiindu-se-
Eu-Dar despre ce atunci?
Maya-Hei,ce faceți aici?-venind-
Noi-îndepartându-ne- Nimic.
Maya-Sunteți ciudați astăzi.-râzând-
Nick-Mergem? Sunt foarte obosit.
Jameson-Deja? -râzând-
Maya-Haideți să mergem.-râzând-

*
Eu-intrând-
Meli-Hei!-sărindu-mi în brațe- Cum a fost?
Eu-Obositor.-aruncând în pat telefonul apoi urmând-ul- Și..-ridicându-mă- Nu mă așteptam ca și eu să primesc o surpriză.
Meli-Care?
Eu-Jameson. A venit și el pentru a îi căuta iubitei lui un cadou.-trecându-mi mâna prin păr-
Meli-Credeam că își caută mintea. Îi lipsește.
Eu-râzând- Meli,cu Marian cum mai ești?
Meli-Păi,progresează.
Eu-Nu la meditații mă refeream.
Meli-A,la chestia cealaltă? Păi..suntem prieteni.
Eu-Și? Tu ce simți pentru el?
Meli-Nu știu ce să mănâc mâine și tu mă întrebi ce simt pentru el.-râzând-
Eu-Nu pot să cred!-ridicându-mă- Îl placi! Defapt,ești topită după el!
Meli-Ce?-ridicându-se- De unde ți-ai dat seama?
Eu-Tu faci bâză doar în discuții serioase. Și ai salivat pe plasa mea.-râzând-
Meli-A,păi nu îmi place de el.
Eu-Nu,doar puțin.
Meli-Da!
Eu-Betty se va băga la somn,căci lui Betty îi este somn,și vrea să o lase pe Meli să îl viseze pe făt-frumos al ei.
Meli-Beatrice Angelica Stevan!
Eu-Noapte bună!-stingând lumina-

A doua zi

Mă trezesc la ora 10:23. Îmi fac rutina zilnică,apoi mă arunc la propriu în pat cu laptop-ul și căștile. Meli a plecat să îl mediteze pe Marian așa că nu prea am ce să fac. Maya mai mult ca sigur doarme,Cassie e plecată într-o tabără din apropierea orașului iar Eva e cu prietenul ei la o cabană. Deci...singura obțiune e să ascult muzică.

Perspectivă Jameson

Ce noapte am avut. Nu am închis un ochi. Mă tot gândeam la Valeria. Ea nu e genul meu,și nu va fii. Dar..nu pot să ma despart de Valeria pentru EA,fiindcă EA nu are aceleași sentimente pentru mine. A arătat asta de multe ori. Dacă ma voi despărții de Valeria,mă voi gandii toată ziua la EA,măcar Valeria îmi mai ia gândul.
Telefonul-Trrr-trr
Eu-Că tot vorbeam de lup...-răspunzând- Da?
Valeria-Iubire! Ce faci?
Eu-Doar ce m-am trezit. Tu?
Valeria-La ora asta? Doamne! Fostul meu iubit era mai matinal și mă ducea la cumpărături mai des. Și era mai bine făcut. Și mai deștept. Și mai frumos. Dar...păcat că a plecat în altă tară. Am ramas cu tine,dar..decât deloc. Ști cum se zice,,mai bine te mulțumești cu ce ai"-râzând-
Eu-Da,da,cum să nu.-dându-mi ochii peste cap-                                                                            Valeria-Serios vorbesc. Aș face eu bâză de tine,iubitule?                                                Eu-De ce ai sunat? Ai ceva important să îmi spui?                                                 
Valeria-A da,voiam să îți spun că Alexa pleacă la o petrecere aniversară,iar eu voi rămâne singură.
Eu-Așa...continuă.
Valeria-Păi mă gândeam dacă nu cumva ai vrea să facem ceva diseară.
Eu-Bine,ce film să aduc?
Valeria-Nu în sensul ăla. Eu vreau să facem s-....
Eu-închizând- Are probleme? Nu vrea acum să aduc frișcă și căpșuni? Ah. Ce oameni. Oare...? Nu,aș fi prea direct. Și nu aș avea motiv să o vizitez. Nu, nu se poate. Sau? Gata,știu.

Perspectiva Betty

Ce film! Cum să se despartă? Cum? Erau perfecți împreună! Ce film nașpa.
?-bâtând la ușă-
Eu-Daca acum a venit îngrijitoarea să îmi zică că iar nu mi-am luat hainele de la spălat,acum mor.
Eu-Da?-deschizand-
Jameson-Bună Betty.
Eu-Ce cauți aici?
Jameson-Am venit să te anunț că vom da probe saptămâna viitoare.
Eu-Pentru asta ai venit? De ce era necesar să îmi spui?
Jameson-Păi....e obligatoriu să spui elevilor. Și m-am gândit că tu poți să iei legătura mai repede cu ei decat pot eu.
Eu-Mbine. Atunci ne mai vedem.-dând să închid ușa-
Jameson-punând piciorul în prag- Putem vorbii?
Eu-Despre?
Jameson-Noi.
Eu-Jameson,nu exista ,,noi".
Jameson-Nu în sensul ăla. Am nevoie de cineva cu care să vorbesc.
Eu-Bine. Intră.
Jameson-Apreciez-intrând-
Eu-Ce s-a întâmplat?
Jameson-Eu..Am ceva. Nu știu exact ce,nu mă simt bine.
Eu-Te-ai dus la doctor?
Jameson-Nu e o durere fizică,mai mult sufletească.
Eu-Dacă e vorba despre întâlnirea aia,eu....-
Jameson-Nu,nu e vorba despre tine,stai calmă.
Eu-Ești ok?
Jameson-Este vorba despre familia mea. Nu cred că am devenit ceea ce ei și-au dorit. Nu i-am mulțumit cu serviciul pe care îl am,faptul că nu sunt la casa mea cu o familie,faptul că nu merg cu ei la ieșirile în familie. Și mereu îmi reproșează asta. Mereu. Iar eu... Nu știu ce aș putea să fac. Nu știu.
Eu-Jameson,uite....Părinții mereu sunt așa. Crede-mă. Nu trebuie să îi i-ei în serios. Ei te iubesc mult.
Jameson-........

Știu,îmi pare rău că nu am mai postat. Văd că,cartea crește. Ceea ce pe mine mă uimește. (Am făcut și o rimă) Vreau să vă mulțumesc celor care ați citit aceasta carte și o citiți în continuare. Vă mulțumesc,serios.
Sper că v-a plăcut acest capitol (nu am fost foarte inspirată) :)..,Și.....noi ne ,,citim" din nou data viitoare!
P.S. îmi cer scuze pentru eventualele greșeli!