꧁Capitolul 1: criminala

1K 54 21
                                    


Este ora 04:00 dimineața. Întunericul si liniștea învelesc orașul. Vântul adie ușor...

Mă uit nervoasa la omul din fata mea sau ce a mai rămas din el. A încercat sa scape de mine, dar nu a reușit. Pentru mine este ca un joc de genul ,,șoarecele si pisica'', eu fiind pisica desigur. Sângele lui scurgându-se ușor pe asfalt. Mă uit la cuțitul meu cu lama zimțată, imi pot vedea reflexia. Sunt frumoasa. Am chicotit. Liniștea mea este distrusă de sirenele mașinilor de politie. Bleah! polițiști ăștia mereu îmi distrug jocurile. Mi-am strâns pumnul.
Mașinile s-au oprit in spatele meu. Au ajuns imediat, ca de obicei. Polițiștii ies din mașini și își îndreaptă armele spre mine. Eu fiind cu spatele la ei.

- Preda-te! sau vom decurge la metode nefavorable! S-a auzit vocea unui polițist.

Mă întorc pe călcâie și îmi ridic mâinile.

- Nu vă rog! Mă predau! zic eu, bufnind în ras. Doi polițiști au încercat să tragă in mine, dar m-am ferit. Sincer, as vrea să mai rămân, dar noaptea e scurtă. Sper sa ne mai vedem! v-am pupat!

- Te vom prinde într-o zi, sti,nu ?

- Of, asta rămâne de văzut, nici eu nu știu asta :). Dau cu piciorul în capacul canalului din fața mea, făcând un mic zgomot, si mă arunc. Am căzut cu picioarele pe betonul putin stropit de apă. O sa le ia ceva polițiștilor să se gândească dacă să coboare sau nu. Mă dau aproape de apa aceia murdară.

-Am nevoie de tine, Water! Am șoptit. Apa se ridică cam de nivelul meu. Se tot misca. Încet încet se schimbă într-un corp solid. Forma feței a apărut. Iat-o acum, persoana de care aveam nevoie. Fata cu parul albastru ondulat îmi zâmbește

- În primul rând yach. Sper că ai nevoie de ajutor și nu m-ai chemat ca să îți bați joc de mine...iar, nu?

- Pff, tu ce crezi? Mi-am dat ochii peste cap. Am reușit să aud cum polițiști se indreapta spre canal. Au început să coboare pe scara ruginită, care nu mai era așa de bine prinsă în perete. Scârțâind continuu.
Fata își pune mana pe mine. Water începe să-și se deformeze corpul. Mă transformă in picături de apa și pe mine. Ieșim de acolo, în formă de element. Ei nu ne pot vedea, așa că trecem pe langa ei. Plutim deasupra orașului. Ne apropiem de pădure. Water mă lasă acolo. Îmi da forma de om. Ce mai aterizare...

- Bă fată. O bat pe umar. Tre' sa-ti fac cinste! M-ai scăpat de polițiștii. Ca de fiecare data.. Fără ea aș fi fost prinsă de la prima crimă.

- Pai să-mi faci! Mi-a facut cu ochiul.

Ii zambesc.

- Vai. Mă sprijin de un copac, oftând. Polițiștii sunt inteligenți ca noaptea

- Când ai de gând să mai dai pe acasă? M-a întrebat încruntată.

- Nush.. Îmi bag mâna în buzunar. Dau de ceva dreptunghiular, pachetul meu de țigări. Scot o țigara. Îmi iau bricheta. Apas pe acel buton pentru a aparea flacăra. Tigarea se aprinde. Trag în piept fumul toxic. Mult mai bine. :))

- Ămmm, nu ai spus că te lași? A ridicat o sprânceană

-Am spus eu asta? Am întrebat

- Acum 2 ani....

Urăsc când cineva îmi spune ce să fac!

- Water, nu ai treaba ? lasă-mă dracului și pleacă acas'! Am tipat arătându-i cu mâna în directia în care trebuia să o ia.

- Așa faci mereu! A zis cu glas trist. A plecat privirea ca apoi să plece.
Owww ce pot să zic.... Vai a spus asa doar ca sa ma impresioneze. Trag in pipet din nou fumul toxic si dandu-l afara usor.

Aud un foc de armă. Un mârâit îmi scapă printre buze. Arunc tigarea în iarba și o calc. Nu de alta dar cine stie. ,, Ia foc padurea''

Oare mi s-a părut? Se mai aude ceva, foșnituri...Sau poate nu mi s-a parut. Îmi scot cuțitul. Mă uit în toate direcțile. Brusc, un glonț imi străpunge umărul. Strâng din dinti. Încercând să nu scot vrun sunet. Sangele imi curge pe mana in jos. După ce îl voi rezolva pe ala care mi-a facut asta trebuie sa-mi scot glontul. Strang manerul armei in mana. Mă uit peste tot, dar nu vad pe nimeni. Printre buze scot un,, au". Ceva ascutit imi intra in pielea gatului. Este o săgeata mica. Incerc sa o scot. Dar mâinile ma furnică si deja numai simt nimic. Trebuie sa rezist... trebuie . Privirea mi se încetoșează. Simt cum corpul imi amorteste mai tare. Cad in genunchi. Apoi pe burta. Totul e neclar. Iar acum tot ce vad este negru.

.
.
.
.
.
.
:)))

782 cuvinte

Îndrăgostit de o criminală Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum