Love in New York City

Capitolul 5: Will you protect me?

Din perspectiva lui Amelie:

"-Carlos...

-Amelie... am venit doar sa te întreb dacă eşti bine...

-Da, acum da...

-Ce s-a intamplat mai devreme?

-Mai bine intri inauntru, i-am spus eu invitându-l in cameră.

  După ce ne-am aşezat pe pat, mi-am lăsat jacheta de blană să cadă uşor pe umeri, deoarece îmi era puţin cald. Era singurul lucru pe care il aveam pe mine. Fiind până la genunchi, nu mai aveam nevoie de altceva in partea de jos. El purta un tricou alb cu un sacou maro închis. Parul îl avea bine aranjat, si îi punea în valoare conturul special al feţei. Privirea lui mă neliniştea oarecum. Simţeam ca nu ma puteam uita in ochii lui. Era primul bărbat la care mi se intampla asta. Insa nu lasam să se vadă.

-Aşadar..., spuse el. Ce s-a intamplat mai devreme?

Ceasul indică ora 21:45. Încercam sa ma gandesc la un raspuns bun, din pacate neadevarat, deoarece nu doream ca el sa afle de lucrurile care mi se întâmplaseră. El nu avea ce cauta in trecutul meu.

-Am avut un incident neplăcut la baie, atâta tot...

-Oh da, şi pe mine m-a şocat puţin sa vad ca baia este la comun...

-Iar apoi imi pierdusem cheile şi cand ne-am intalnit eram in drum spre receptie...

-Înţeleg, raspunse el sorbindu-mă din priviri. Dar nu te cred.

  Am simţit cum mă roşesc încet.

-De ce nu mai crede?

-Amelie, erai prea speriată atunci cand te-am vazut!

-Nu mă cunoşti, i-am raspuns eu privind în jos.

-Dar te simt.

-Ai un asemenea dar?

-Simt atunci cand ceva nu este în regula. Poti sa ai incredere in mine, nu am cui sa-i spun!

  Bărbatul din faţa mea voia sa afle lucruri pe care eu nu doream sa i le spun. De ce voia asta? Chiar il interesa asa de mult de mine? Nu cumva era decât un pervers la fel ca restul băieţilor pe care îi mai întâlniserăm in viaţa mea?

-Carlos, uite...

-Da..

-Nu te cunosc. Iar tu ma nu cunoşti.

-Si nu vrei sa ne cunoaştem mai bine?

  Simţeam ca aceasta conversaţie urma sa se termine cu o partida de sex, insa eu conduceam, mai ştii?

-Ba da, şi eu vreau, i-am raspuns eu strângându-mi blana de pe mine deoarece simţeam că urma sa-mi alunece si sa raman dezbrăcată.

-Voi afla eu ce s-a intamplat. Sa stii ca in spatele oricărui zâmbet frumos se pot ascunde... ştii tu... sute de lucruri interesante, chiar misterioase la care nimeni nu s-ar aştepta.

-Si crezi ca eu iti ascund ceva? L-am intrebat eu ducându-mi o buclă după ureche.

-Da, asta cred, imi raspunse el zâmbind.

-Perfect atunci. Cunoaşte-mă şi vei afla, i-am raspuns eu sigură pe mine.

-S-a făcut. La cât ai zborul mâine?

-La 18:00.

-Ok, te voi conduce.

-Sa stii ca nu trebuie...

-Eu mai raman aici inca cateva zile.. ştii... mai am de facut cateva shootinguri. Plăcerea este de partea mea, imi spuse el făcându-mi cu ochiul.