Capitolul 1

1K 39 19
                                    

"Atenție! Ne pregătim pentru aterizare" spune o voce de femeie si eu deschid ochii. Sunt încă în avion. Aceasta mini-vacanță ma ajutat puțin să uit de probleme, chiar dacă a fost doar o săptămână. Azi va trebui sa trec din nou pe la facultate pentru a vedea dacă dosarul meu a fost aprobat şi eu nu mai sunt stagiara lui Ruggero. Nu mai pot permite să mă umilească în halul acesta. Nu pot permite ca el să îmi distrugă vitorul. Am muncit prea mult.

Cobor din avion şi mă uit după Carolina, a spus ca va veni dupa mine la aeroport. Sunt foarte mulți oameni aici aşa ca nu ne va fi uşor să ne găsim una pe cealaltă. Într-un final o văd.

-----Hei!--zâmbesc şi mă apropriu de ea--

-----Hei! Ai ajuns!--mă îmbrățişează--Cum a fost zborul?

-----A fost foarte bine.--mă desprind din îmbrățişare--

-----Mergem?--îmi zâmbeşte--

-----Da, mergem.--zâmbesc şi îmi iau bagajele--

După ce Carolina ma lasă în fața blocului, urc valiza în apartamentul meu şi apoi încep să depachetez. Termin mult mai repede decât mă asteptam aşa ca o să ma pun puțin să dorm apoi voi merge la facultate apoi la spital pentru a afla rezultatul analizelor.

După patruzeci de minte de somn mă simt mai bine şi încep să ma pregătesc. În treizeci de minute sunt în maşină mergând spre facultate. Mă cuprinde un sentiment ciudat când intru pe poarta campusului. Îmi era dor de locul acesta şi de perioada studenției. După nici doua minute îmi parchez maşina în fața facultăți şi mă îndrept spre biroul directorului. Bat la uşă, iar la scurt timp îmi dă voie să intru.

-----Bună ziua!--spun când intru--

-----Bună ziua!--îmi spune domnul director zâmbind--Cu ce te pot ajuta?

-----Am venit sa vad dacă dosarul meu de stagiatură a fost retras.--încerc sa par relaxată--

-----Numele?--mă întreabă şi deschide sertarul cu dosarele--

-----Karol Sevilla--spun hotărâtă--

-----S-s-s--zice în timp ce caută prin dosare--A, gata! L-am găsit.--spune victirios--Da, dosarul a fost retras, nu mai sunteți stagiara domnului Pasquarelli, dar din păcate nu mai avem niciun alt avocat care poate să va ia. Va trebui să aşteptați pâna la anul, când vor termina ceilalți.--spune uitându-se fix la mine-- Sunteți sigură ca vreți să faceți asta? Ați fost o eleva bună, nu mă asteptam să renunțați aşa uşor. Ce s-a întamplat?

-----Aham, păi--încerc să par ca sunt ok. Nu mă şteptam să mă intrebe asta-- nu mi-au plăcut unele chestii şi am decis că e mai bine sa renunț.

-----Bine, e decizia ta--spune desptul de surprins--

-----La revedere!--spun şi mă îndrept spre uşă--

-----La revedere!

Mă urc îm maşină şi plec spre spital. Sper din tot sufletul să nu fie nimic grav, deşi până acum nu a fost nimic grav am un sentiment ciudat.

Gânduriele nu îmi dau pace deloc. Va trebui să mai aştept un an, un an înteg sau poate chiar doi. Si totul numai din cauza lui. De fapt este şi vina mea, nu trebuia să ma las vrăjită de el de la început. Dacă nu îl luam în serios totul ar fi fost acum bine. Eu aş fi avut un serviciu asigurat, Ruggero nu mă ura mai mult decât îl urăsc eu şi Candelaria nu ar fi pierdut sarcina. Totul ar fi fost ok. Dar am reuşit sa stric tot. Sunt o persoană oribilă.

In 10 minute ajung la spital şi mă îndrept spre cabinetul medicui meu. Din păcate el nu este, iar asistenta mi-a spus să revin mâine.

-----Tu ce cauți aici?--mă întreaba o voce cunoscută--

Ma întorc şi îl vad pe Ruggero, e furios.

-----Te-am întrebat ce cauți aici? Ai venit să vezi cum sufăr?--se arpoprie de mine, dar mă îndepărtez--

-----Nu, nu am venit să te vad. Am venit pentru a-mi lua rezultatele analizelor--spun dur--

-----Ce analize?--îmi spune pe un ton la fel de dur--

-----Nu, e treaba ta--îl privesc în ochii si pot vedea furia din ei-- Dar tu? Ce cauți aici?

-----Sunt cu Candelaria, încă nu si-a revenit şi asta e doar vina ta.--ma priveşte în ochii--Te urăsc. De când ai apărut în viața mea am numai probleme.

-----Pot să spun acelaşi lucru.

Dragoste de avocați 2Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum