Dintr-odata aud o voce:
-Alice, iar stai închisă în camera? Ieși și tu pe afară.
-Nu vreau azi, mama.
-Tu niciodată nu vrei.
-.....
Nu i-am mai răspuns nimic. Știam ca oricum nu va înțelege. Ca de obicei. Îmi spunea sa fiu mai sociabila, dar ea nu făcea nimic în legătură cu asta. Cum puteam sa devin ca înainte? Nu puteam. Nu mai aveam prieteni. Toți plecaseră de când începusem sa mă încurc cu drogurile. Nimeni nu știa ca exist. Mă înecam în gânduri.
"-Dacă mă va lăsa pana și Dylan? Nu vreau sa îl pierd. E tot ce mi-a mai rămas "
Îl iubeam mult pe Dylan, iubitul meu. Mereu încerca să mă ajute, însă fără vreun rezultat. El știa ca îmi fac rău singură...încerca să mă oprească. Nu înțelegea ca eu asta devenisem, asta eram. Eu nu voiam altceva, decât ca tata sa se întoarcă înapoi
