Viata unei adolescente

Viata unei adolescente-capitolul 1

O noua poveste :X.Sper sa va placa si nu uitati sa lasati un comment :)

P.S. in poza este Anna(o sa vedeti voi cine e)

Capitolul 1

Numele meu este Anna si imi urasc viata.Am 15 ani si la mine la liceu viata este un chin.Sunt genul de eleva care sta mereu in ultima banca si toti arunca cu hartii in ea.Toata viata mea am avut o singura prietena care,din pacate,este plecata in America cu familia ei.

De cand am venit la liceu mi-am dorit sa fiu altfel,sa nu mai fiu asa timida,sa fiu mai prietenoasa.Acum trebuie sa ma grabesc,in mai putin de 15 minute incep cursurile.

Intru pe poarta liceului cand aud o voce strigandu-ma:

-Hei,Anna...aaa buna eu sunt Alex si vroiam sa-ti zic ca esti oricand binevenita in grupul nostru de prieteni.

(wow se pare ca eforturile mele de a deveni mai populara dau roade),eram deja transpirata si fata mi se inrosise toata.

-Esti ok?Ma trezi Alex.

-D-d-da sunt bine,sigur ca vreau sa fiu in grupul vostru...stii inca nu mi-am facut niciun prieten...

Dupa discutia cu Alex am intrat la ora.Langa mine se asezase o fata foarte frumoasa,cu parul blond si cu breton.Avea niste ochi verzi extrem de expresivi.Din cate auzisem vorbindu-se era destul de populara.Am ridicat privirea spre ea dar cand am vazut ca ma privea fix in ochi mi-am coborat privirea in pamant.Credeam ca o sa se ia de mine,cine nu s-ar lua de mine?Arat ca o tocilara.

-Buna!Eu sunt Sara.

-Buna!am zis eu cu putina retinere.

-Aaaa...tu cum te numesti?Intreba ea usor amuzata.

-Eu?Eu sunt Anna,imi pare bine!

-Si mie!Uite am vazut ca nu esti prea popular pe aici...si ma gandeam ca am putea fi prietene din moment ce nu cunosti pe nimeni din liceu.

-Cunosc pe cineva,ii cunosc pe Alex si prietenii lui.

-O doamne...nu cred...Anna ei te pacalesc,nu-ti sunt prieteni,vor doar sa afle lucruri penibile destre tine ca apoi sa le faca publice in tot liceul.

-De ce as avea incredere in tine?

-Pentru ca n-am motive sa te mint plus ca-mi esti simpatica,lumea zice ca esti o ciudata dar eu cred ca esti de treaba.

-Si crezi ca ar trebui sa ies din grupul lor?

-Sigur trebuie sa te indepartezi imediat de ei daca nu vrei ca de acum in colo lumea sa faca misto de tine pana la terminarea liceului.

Sara era can dramatica dar i-am zis ca asa o sa fac cu toate ca era extrem de ciudat sa le zic lui Alex si celorlalti ca o fata pe care nici nu o cunosc mi-a zis sa nu mai fiu prietena cu ei.

Am ajuns acasa,mama gatea in bucatarie iar tata se uita la TV.N-aveam chef sa vorbesc cu ei asa ca i-am salutat si am urcat sus in camera mea.Eram super obosita asa ca m-am trantit in pat dar din pat se auzi o voce stresanta:

-Stai tampo vrei sa ma strivesti?

Era soramea mai mare,Raluca.Ea are 17 ani si eu ii zic Ralu.Chiar daca de obicei ne intelegem bine uneori ma scoate din minti.

-Ce faci Annie(asa ma alinta ea)?Cum a fost azi?

-Pai tie pot sa-ti zic orice,stii deja ca eu nu am prea multi prieteni.

-Prea multi?!Hahaha tu nu ai niciun prieten,chicoti ea.

-Da,ma rog,azi un baiat si prietenii lui mi-au zis ca pot sa intru in grupul lor si sa fiu prietena cu ei,dar tot azi o fata mi-a zis ca Alex vrea doar sa-si bata joc de mine.Deci eu pe cine ar trebui sa cred?

-Sincer,Annie daca as fi in locul tau as allege sa ma indepartez de baiatul ala,Alex si de prietenii lui,nu de alta dar e ciudat ca asa,dintr-o data vor toti sa-ti fie prieteni.

-Bine...oricum mersi de sfat!

-N-ai pentru ce surioara!

-Si....auzi,Ralu crezi ca sunt o ciudata?

-Esti o ciudatzica draguta...glumesc,esti o fata foarte speciala si te iubesc mult.

-Aha...

-A,si Annie eu sunt sora mai mare si ar trebui sa-ti fac morala deci daca intreaba mama ce am cautat la tine in camera spunei ca te-am certat ok?

-Hahahahaha,ok asta ii zic.Noapte buna!

-Noapte buna!

Va rogggg!Lasati un comentariu si spuneti-mi daca sa continui sau nu cu povestea :)