Capitolul 1 ~ Fired

93 12 7
                                    

Capitolul 1

   Am iesit furioasa din biroul sefului meu luptandu-ma cu lacrimile ce imi impanzeau ochii. Nu era corect ! Cum putuse sa ma dea afara ?! Dupa tot ceea ce am facut pentru el si agentie ! 

    Lucrasem pentru el la acea multinationala timp de un an si jumatate. Crezusem ca imi gasisem in sfarsit locul dupa atata timp in care ma simtisem de parca viata mea nu avea nici un sens. Am muncit din greu la acea agentie. Pierdusem nopti la randul lucrand pana ce imi cadea capul pe tastatura calculatorului si facusem o multime de sacrificii pentru a intra in gratiile sefului meu numai pentru a fi concediata inca o data.

    Era deja a patra slujba de la care am fost data afara in doar 3 ani. De ce mi se intampla mereu tocmai mie asta ? Era ceva in neregula cu mine ? Adica da, stiu ca eram destul de neindemanatica si repezita iar marea majoritate a angajatilor nu ma suportau, insa asta nu era un motiv suficient pentru a fi concediata !

    Am alergat cat de repede am putut pe horidoarele agentiei, fiindu-mi rusine sa dau ochii cu fostii mei colegi. Nu voiam ca ei sa creada ca eram o ratata. Mi-am strans pumnii pe langa corp nervoasa, gandindu-ma ca cel mai probabil ei aveau sa isi petreaca ziua urmatoare barfindu-ma, asa cum faceau mereu.

   In holul principal am zarit-o cu coada ochiului pe Johanna, angajata preferata a fostului meu sef, zambindu-mi cu superioritate.

  - Asta este, Hazel, mi-a spus ea numele cu scarba. Se pare ca nu esti suficient de buna pentru noi. Ai fi putut sa muncesti si tu mai mult, a adaugat ea satisfacuta, stiind ca in realitate eu fusesem cea care facuse totul pentru locul meu de munca in loc sa imi pierd timpul ascultand muzica in casti sau verificandu-mi Facebook-ul din cinci in cinci minute, asemeni ei si multor altora din agentie.

   Am refuzat sa ma opresc si am continuat sa alerg, muscandu-mi limba pentru a ma impiedica sa ii raspund. Stiam ca asta era ceea ce ea urmarea - sa ma scoata din sarite. Nu aveam de gand sa ii ofer aceasta satisfactie.

   M-am apropiat de usa principala, ignorand-o in continuare pe Johanna. Ajunsesem deja la usile glisante ce dadeau spre curtea cladirii cand am auzit-o inca o data pe aceasta strigandu-ma pe nume.

  - Hazel ! a strigat ea facandu-ma sa ma opresc in fata usilor. Inainte de a pleca, mai am ceva sa iti spun !

  - C-Ce mai vrei ? am intrebat-o babaindu-ma. Nu ai facut deja destule ? Ti-ai petrecut fiecare zi batandu-ti joc de mine si de felul in care arat. Tot nu iti ajunge ?

    Cu toate ca ma aflam cu spatele la ea, nevrand sa ii mai zaresc chipul, o cunosteam suficient de bine pentru a stii ca ea probabil ca isi deschisese gura pentru a-mi mai arunca vreo replica inteligenta. Asa ca pana sa apuce ea sa articuleze vreun cuvant am continuat :

    - De ce faci asta ? De ce tocmai mie ? Cu ce ti-am gresit eu, Johanna ?

    - Pentru ca este amuzant ! mi-a raspuns ea zambindu-mi asa cum o facuse si mai devreme. O sa-mi fie chiar dor sa vorbesc cu tine, a adaugat ea sarcastica. Iti dai seama cat de plictisitor va fi locul asta in lipsa ta ? Aproape ca imi pare rau ca i-am sugerat domnului Collins ca ne-ar fi mult mai usor sa lucram fara tine aici. M-a crezut cand i-am spus ca tu esti cea care ne distrage atentia ! Iti vine sa crezi ?

    Stiam ce incerca sa faca. Dorea sa ma faca sa ripostez, sa ii arat cat de mult ma afectau cuvintele ei. Insa aveam si eu mandria mea. Nu aveam sa ma cobor la nivelul ei.

  - La revedere, Johanna ! am spus inainde de a iesi pe usa.

   Nu aveam chef sa mai aud vreun cuvand de batjocura din partea ei. Ma saturasem de ea si de toate fostele mele colege. Poate ca fusesem nevoita sa le suport timp de un an si jumatate, insa acum scapasem in sfarsit.

    Nu stiam daca sa ma gandesc la faptul ca mi-am pierdut slujba ca un lucru bun sau nu, tinand cont de cat de mult suferisem datorita Johannei. Imi facuse viata un calvar numai din amuzament.

    Poate ca pana la urma era mai bine ca evadasem din acea inchisoare. Puteam in sfarsit sa imi gasesc o noua slujba si sa las in urma tot chinul asta. Puteam sa fac ceva ce sa imi placa fara sa indur copilariile unor nesimtite.

   Dupa ce am asteptat cateva minute, in dreptul meu a parcat taxi-ul pe care il chemasem inca de cand iesisem din cladire. M-am urcat imediat si i-am spus soferului adresa la care sa ma conduca.

   Nu dupa mult timp am ajuns in fata casei mele si am platit valoarea calatoriei inainte de a iesi din automobil. Mi-am cautat in geanta cheilele si am intrat in casa, inchizand cu grija usa in urma mea.

    Mi-am scos sacoul pentru a-l aseza in ordine pe un umeras. Am privit in jur si am abservat ca nici unul dintre ai mei nu ajunsese inca. Eram singura.

    Probabil ca va intrebati cum de locuiam inca cu parintii. Ei bine acesta era unul dintre lucrurile pe baza caruia radeau cel mai des Johanna si restul marionetelor ei.

    Fusesem atat de concentrata asupra muncii mele incat uitasem cu desavarsire de faptul ca ar fi trebuit sa ii acord atentie si propriei mele vieti. Adica, uitati-va la mine ! Aveam 21 de ani si nici macar nu imi primisem inca primul sarut !

    Am oftat datorita propriilor mele ganduri. La ce prostii ma puteam gandi si eu chiar in ziua in care fusesem data afara de la munca ! Zici ca eram o adolescenta visatoare... Ma refer, ar fi trebuit sa ma concentrez sa imi gasesc un nou loc de munca nu la asemenea fantezii.

    Mi-am intors capul si am privit ceasul. Era deja ora 22:40.

   Stiu ca nu era foarte tarziu, insa avusesem o zi plina de evenimente. Tot ce imi doream era sa ma intind si sa uit pentru o vreme de tot. De munca. De Johanna. De viata mea personala. Aveam timp suficient a doua zi pentru a ma ingrijora de toate astea.

    Si cu acest gand in minte m-am intins pe canapea, lasand somnul sa ma invaluie.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

  Acesta este primul capitol al unei povesti la care m-am gandit mult timp. Sper ca v-a placut !

   Mi-ar placea sa aud ce parere aveti pana acum despre Hazel si cum ati reusit sa o percepeti pana acum. Vreau sa stiu daca am reusit sa o caracterizez asa cum mi-as fi dorit.

    O sa incerc sa postez urmatoarea parte cat de curand posibil.

           ~ LonelyRaven

Time Traveller's NotebookWhere stories live. Discover now