15 iunie
Dragă A,
Nu ţi-am scris ieri pentru că mi-a fost frică să mă strecor pe lângă colegele mele, care cam stau la pândă, apropo. Mă rog, ţi-am scris doar că nu am reuşit să îţi arăt ce am scris.
Îţi voi spune de acum că ştiu cine eşti. Adică doar bănuiesc, epntru că aţi fost două care aţi roşit ca un rac şi prostul de Jorje nu vrea să îmi spună cum te cheamă în întregime. Aaş că ţi voi spune A. .
Totuşi, de ce vrei să ne scriem scrisori? Nu ar fi mai uşor să vi la mine şi să îmi spui verde în faţă? Presupun că nu, dacă nu poţi nici măcar să te uiţi la mine fără să roşeşti. Să ştii că mi-ar face plăcere să vorbesc cu tine faţă în faţă.
Mi-e frică să cred că ai putea să fi cea de care, în mod ironic, mi-ar putea place. Jorje spune că eşti genul meu. Aşa că am ales dintre cele două "Race". Sper că am ales-o pe cea bună.
În viitoarea ta scrisoare aş vrea să îmi spui măcar unde stai, ca să nu îţi mai las răspunsul la mine pe bancă după ore ca să îl ia vreuna dintre colegele mele să citească ce îţi scriu.
Aştept un răspuns cât mai curând, pentru că, de fapt, nu mai am niciun fel de răbdare să te cunosc. Îmi place jocul pe care îl jucăm. Este interesant. Nu am mai scris o scrioare în viaţa mea.
Toate cele necesare supravieţuirii,
Idiotul R. .
