Numai Luna....cugeta sub stele calde...
Si nisipul din clepsidra, grauntele-i se scurg incet...
O briza rece face codrul sa tresalte,
Lumini palide strapung norii negrii si inerti...
Oglinda sufletului suplu, fara ura doar ferice,
Tremura-n reflexia apei, ce ascunde-abisul marii,
Furtuna-i lina peste mare, murmura valuri intinse,
Se izbesc de stanci inalte, toate frante si invinse...
Numai Luna te-nfioara, cand o vezi pe bolta rece,
Singuratica fecioara, ce suspina si-ntelege,
Ce-i fior de primavara, si cum iarna nu mai trece,
Natura-ngheata, sta sa moara...Dar reinvie cu blandete...