Sfarsit...Sau Început.

Plecarea

Și ziua plecării sosi. Merse mai întâi la Consiliu să finalizeze ultimele detalii ale misiunii :

- Nu uita că nu trebuie să deconspiri nimic. Ea nu trebuie să știe adevăratul tău rol, începu primul consilier.

- Nu te apropia prea tare de ea. Chiar dacă e de încredere e totuși un civil care nu e supus vreunui protocol al confidențialității. Nu știi când ar putea scăpa vreun detaliu despre care poate afla cine nu trebuie, continuă alt consilier.

- Ai grija să fii în preajma ei cât poți de mult fără însă să te apropii prea mult de ea. Chiar dacă planeta pare mult mai sigură, protecția ei rămâne o prioritate, conchise al treilea.

- Orice probleme legate de documente sau situații administrative trebuie discutate cu noi, încheie al patrulea.

Erwin era emoționat și nerăbdător în același timp să plece.
În drumul său spre sala de teleportare, cu bagajul în mână, se întâlni cu Ariana.

- Am auzit că pleci în misiune pe o perioadă nedeterminată. Toată lumea știe că pleci. Nimeni nu știe unde. Și nici scopul misiunii.
- Ariana, începu Erwin oprindu-se din drum. Știi că nu voi vorbi niciodată mai mult decât mi se permite. Iar misiunea mea e secretă. Nu ți-aș spune despre ea nici dacă ai fi mama mea....nici iubita mea....ceea nu ești.

Aici Ariana se înroși, lăsă capul în pământ și murmură :
- Știu. Nu ți-am cerut nimic. Voiam să ne luăm rămas bun doar....
- Ariana, ascultă-mă, ești o femeie frumoasă. Știu bărbați care ar da orice să fie cu tine. Uită-te atent în jurul tău și ai să-i observi. Cel puțin unul dintre ei e un bărbat destoinic la brațul căruia doar o femeie fericită și mândră va putea sta. Eu....nu pot fi cu altcineva...

Ariana tăcu confuză. Nu înțelegea cine era bărbatul despre care vorbea Erwin...nu înțelegea cine este acea cineva, căci acum era clar că Erwin este profund atașat de ea....

Erwin plecă. Teleportare s-a făcut undeva în apropierea orașului în care locuia Solange cu copiii ei. Avea să meargă pe jos cam câțiva kilometri pentru a nu da de bănuit. S-a dus la casa de oaspeți în care i se rezervase un apartament. Își plăti șederea pe 7 quartene, aproximativ 6 luni terestre și își scoase lucrurile din bagaj. Era strictul necesar unui soldat și câteva schimburi. În prima zi decise să se obișnuiască cu locul. Ieși să vadă unde mănâncă. Se obișnuise puțin și cu limba. Era o engleza puțin diferită, ca o limbă care evoluase în paralel cu engleza pe care o știa el. Dar se consolă la gândul că poate evita capcanele eventuale ale limbii. Această limbă germanică se vorbea pe mai multe planete.

Se interesase unde sunt magazinele de la care urma să-și facă cumpărături. Acolo era cineva care se putea ocupa de eventuale cumpărături ale oaspeților. Cineva de la casa de oaspeți putea să facă acest serviciu dacă Erwin avea nevoie.

Seara și-a petrecut-o mâncând și privind un spectacol în aer liber, un fel de melanj intre teatru și muzica și un pic de balet. Foarte obositor pentru Erwin, sau cel puțin așa i s-a părut după drumul lung și acomodarea în apartamentul cel nou.

Era hotărât să o întâlnească a doua zi pe ea. Pentru ca apoi să poată contacta Consiliul așa cum rămăsese stabilit.
Încercă să doarmă Dar somnul nu se prindea de el. Iar mai târziu adormi visând tot felul de lucruri îngrijorătoare. Solange era deja misiunea unui coleg de-al lui iar el era chemat de urgență pe planeta natală pentru un post pe care din nu se știe ce motive, nu putea să-l refuze. Iar el era conștient că nu o va mai vedea pe Solange niciodată. Se trezi trist și neodihnit astfel încât decise să se culce la loc.
De data asta căzu într-un somn fără vise, care- l ajută să se odihnească în sfârșit.