Pierdută în iluzii

Capitolul 1

- Iubito, ți-am spus că te duc eu acasă şi aşa rămâne! Nu mai fii încăpățânată şi urcă în maşină,
îmi spune el iar eu nu mai comentez şi urc în maşină.

- Nu înțeleg care e problema dacă vreau să merg pe jos! Mă răstesc eu la el.

- Problema e că plouă şi o să răceşti, îmi spune el, strângându-mi mai bine fularul în jurul gâtului şi țuguindu-şi buzele să îl sărut.

Mă apropii de el, închid ochii, dar nu îi mai simt buzele.

Când deschid ochii, fratele meu stă în fața mea cu piciorul lui jegos lipit de buzele mele.

- Dustiiiinn! Să te fut în cur! Spun eu nervoasă, în timp ce fug la baie să mi dezinfectez gura.

- Ai visat din nou că îl saruți pe Blake surioară? Mă tachinează el, ca de obicei.

Închid uşa de la baie şi pornesc duşul, fără să îl mai bag în seamă pe tâmpitul de frate-miu.
Îmi înfăşor un prosop în jurul corpului şi mă grăbesc în cameră să mă îmbrac, fericită că Dustin nu mai e la mine pe pat.

Mă îmbrac într-o rochie albă din dantelă, care-mi ajunge până la jumătatea coapselor, o pereche de balerini tot albi, îmi ondulez părul şi folosesc doar puțin rimel şi balsam de buze.
Nici nu apuc să mă dau bine cu parfum, că mă strigă mama.

- Skylar! Hai să mănânci, dragă.

- Viin!

Cobor în fugă scările şi mă trântesc pe scaunul din bucătărie, entuziasmată de prima zi de şcoală din ultimul meu an de liceu, dar mai ales, din cauză că azi îl voi vedea pe Blake.

Blake este crush-ul meu, încă din clasa a 9-a. Pur şi simplu, nu am reuşit să fac nimic ca să nu îmi mai placă de el, chiar dacă, de multe ori venea la Dustin să se joace jocuri video şi nici măcar nu îmi sesiza prezența.

.......................................................

Ajung la şcoală dupa un drum de 30 de secunde cu maşina. Da! E un drum scurt însă, mama nu m-a lăsat să merg pe jos deoarece trebuia să îşi facă cunoscută, noua ei Dacie din 1940.
Lăsând gluma la o parte, are o maşină Mercedes-Benz S300 Bluetec Hybrid din 2014, primită cadou de ziua ei, de la tata.

Mă îndrept către grupul meu de fete, când cineva îmi sare in spate.

- Skyyllaarr! Doamne, fato! Dacă nu începea şcoala cred că nu te mai vedeam vreodată. Țipă Megan din spatele meu

- Megan! țip scurt, iar ea se dă jos din spatele meu. Dacă nu te dădeai jos, puteai fi sigură că nu mă mai vedeai vreodată, îi spun în timp ce îmi îndrept spatele.

- Şi eu te iubesc, spune cu o voce inofensivă şi o cheamă pe Tori, să vină la mine.

- Hei fato! Spune Tori şi mă îmbrățișează.

- Hei! Spun eu în timp ce o strâng în brațe.
Îmi place Tori că nu e aşa lipicioasă ca Megan însă, în momente grele, doar Meg ştie să ne înveselească cel mai bine.

Mergem împreună să ne luăm orarul şi ne îndreptăm spre o cafenea din apropierea şcolii să mai vorbim şi noi.
Ajunse acolo, ne comandăm fiecare câte o ciocolată caldă, perfectă pentru o zi friguroasă de toamnă.

- Şi... L-ați mai văzut pe Blake? Întreb eu cu un imens zâmbet pe față.

Tori pune capul in pământ iar Megan încearcă sa privească în altă parte, mie dispărându-mi zâmbetul imediat.