3.Mara

5.7K 617 21
                                    

    Pot trece minutele ca vântul? Poate inima să-şi oprească bătaia şi să înghețe mintea într-o visare?
    -Ce-i,  fată? Nu-mi răspunzi?
    Vocea tatei mă trezește ca dintr-un somn adânc şi plin de ... of, numai de n-ar vedea că mi-e mintea aiurea pe miriște. ..
    -Iartă-mă, tată. Mă gândeam la ce mi-a zis mama de dimineață. Avem musafiri duminică?
   -Asta vorbim acasă, Mară! Te-am întrebat dacă ai trecut prin tufele de alun...
   -Am vrut să ajung mai repede.. Dar  nu mă mai întorc pe-acolo, nu-ți fă griji. Mă duc acasă pe ulița mare.
   -Credeam că te-au smuls alunii de ai părul zburlit ca mâțele... şi a râs încet, dar tot l-am văzut cum căuta cu privirea o siluetă zveltă care se pierdea peste câmp, spre sat.  
   -Poate Ion să meargă la moară pentru mălaiul ăla, tată? întreb să schimb vorba.
  -Poate. Şi maică-ta să facă mălai dulce, că numai ea îi ştie rostul, de te lingi pe degete, nu alta..
  -Strâng repede şi plec să-l anunț pe Ion.
  -Să nu zăboveşti pe drum, că se îngrijorează mamă - ta şi nu vreau să aud vorbe că țin în bătătură leneși şi bârfitori!
  -Acuma ajung acasă! îl asigur eu pe tata şi strâng masa, iau desaga cu resturi şi grăbesc paşii spre sat.
     N-o iau spre tufele de alun, deși sunt aşa de curioasă cine-i acel bărbat care stătea de vorbă cu tata. Cu sufletul la gură străbat brazdele şi ajung la marginea satului. Trec de prima casă, rup o crenguță cu flori de cireş şi merg pe ulița mare, drept pe mijloc.
     Pe drum trec oameni în căruțe, semn că mulți s-au învoit pentru însămânțat. Când se apropie căruțele, eu mă dau în margine cât mai mult, să nu caut vorbă cu nimeni, doar să salut şi...
     Din spate aud copite cum lovesc pământul şi merg mai în margine, de teamă să nu dea peste mine. Nu ştiu de unde-atâta praf s-a ridicat deodată şi nici cum am fost apucată de după mijloc şi ridicată pe grumazul calului, în fața șeii. Un braț tare mă lipeşte de un  piept cald, frâul îmi trece peste talie ca un brâu, iar cealaltă mână îmi acoperă gura să nu strig.
    -Am aflat a cui ești,  Mară!  De-acum nu-mi mai scapi că te iau cu mine.
    Am icnit şi-am încercat să scap din strânsoare. Nu mă gândeam decât la vorba tatei. Nu-mi venea să cred că mi se întâmplă mie asta. Auzisem că fetele cu stare se fură pentru avere. Ştia tot satul că tata avea pământ bun, dar nu-mi venea în minte nici un gospodar care să-i pună gând rău şi batjocură. Însă bărbatul ăsta, care poartă cămaşa suflecată pe brațe şi miroase a iarbă şi iasomie nu-l cunoaște bine pe tata. N-ar greşi față de el! N-ar ...
    Scâncesc  să-mi dea drumul, dar el îşi sporește strânsoarea şi mână calul pe o uliță strâmtă, care dă în râpa cu pod de scânduri. Trece de pod şi se îndreaptă spre  livadă.  Nu înțeleg de ce nu-i nimeni pe ulița asta, nici un copil sau vreo babă nu stă în poartă. M-am fi salvat, ar fi strigat...
    Lângă pomii din livadă s-a oprit. Îi simt răsuflarea caldă lângă ureche şi brațul cum îşi mută strânsoarea de pe mijloc mai sus, sub sâni şi iau foc deodată. Mâinile-mi sunt prinse în îmbrățișarea forțată încă de când m-a suit pe cal şi mi-au amorțit.
    -De data asta scapi doar cu-atât.
  Mi-a eliberat gura, dar mi-a întors capul spre el şi i-am simțit buzele cum le-a acoperit pe-ale mele. Nu ştiu decât că aveau gust dulce, de fruct. Şi-a mutat capul într-o parte şi şi-a adâncit sărutul, despărțindu-mi buzele cu atingerile de mătase ale limbii. Doamne, ce-mi face? Nu mă pot împotrivi şi parcă tot amân momentul când să-l alung..
   -Când ai să fii a mea n-ai să mai umbli singură pe drum. Am să pun pe cineva să fie cu tine oriunde te-ai duce.
  Îmi vorbeşte cu buzele foarte aproape de-ale mele ca şi când nu vrea să se depărteze. Prin cămaşă îi simt căldura,  deși nu ştiu când s-a încins aerul aşa de tare.
   -Sunt promisă la altul. Nu-ți bate joc de mine şi de tata!
   Nu ştiu ce mi-a venit de-am spus asta. Dacă voia să-mi facă rău nu-l opreau rugămințile mele.
   -Chiar şi-aşa tot am să te sărut când am poftă!
   M-a dat jos, a lovit calul cu frâul şi a plecat. În urmă livada dorea gust de fruct...
   

   

De dragul tău... (I) (finalizată)Where stories live. Discover now