Onorat auditoriu,
mai intai de toate '' Bine ati venit la evenimentul cultural organizat de Centrul '' Itaca''- Dubin !''
... '' Welcome in the the land of green grass !'' - '' Failte roimh!''
Numele meu ales si nu daruit este Emanuel Pope si voi fi gazda dvs. pe durata acestei lansari in calitate de fondator al proiectului '' Cititor de Proza- Republica Artelor''.
dar acestea sunt detalii lipsite de importanta cu care nu doresc sa va rapesc din timp, coplesitoare ramanand doar bucuria intalnirii in acest spatiu generos, in acest bastion al cantecului bard si al poeziei care este Dublinul si onoarea care mi se face de-a mi se permite a veni in fata domniilor voastre si de-a va vorbi.
Si pt. a rispi din aceasta seara, orice naluca ratacita a raului si a lasa aerul sa respire in voie si fara de frica in jurul sufletelor si cuvintelor noastre ...voi incepe cu un poem tamaduitor:
Mi s-a arătat în vis
un oraş
care nu poate fi biruit
chiar dacă s-ar năpusti asupra lui... ...tot restul pământului,
Şi-am visat că era noul oraş... al Prieteniei,
Şi in acel oraş,
mai presus de toate,
era preţuită
o robustă şi mare iubire,
Şi se vedea că era aşa !
din tot ce făceau cetăţenii acelui oraş
în tot ceasul,
Şi din privirile
şi din toate vorbele lor.
(Walt Whitman – '' Am visat un vis'')
I dream'd in a dream I saw a city invincible to the attacks of the
whole of the rest of the earth,
I dream'd that was the new city of Friends,
Nothing was greater there than the quality of robust love, it led the rest,
It was seen every hour in the actions of the men of that city,
And in all their looks and words.
( I Dream'd in a Dream )
Acum, pentru ca ne aflam, iata, sub protectia si gratia acestui Lord al Poezie Universale -Walt Whitman, va marturisesc ca nu mi-am dorit o atat de impovaratoare atentie si am acceptat rolul de amfitrion al acestei seri, doar dupa ce, am incercat toate variantele posibile de evadare dintr-o asemenea situatie. Nu mi-a fost usor sa pierd.
Asa cum poate cativa dintre dvs. stiu, nu sunt un literat si cu atat mai putin un critic literar spre desosebire de toti cei pe care-i vedeti azi, aici, in fata dvs.
De aceea nu va voi putea vorbi de calitatile sau de scaderile romanului ''7 ani ''. Sarcina aceasta ramanand in mainile dvs- a cititorilor- si acelor ce si-au insusit printr-o educatie specializata acest dar profesional. Mai mult de atat prietenia ce ma leaga de autoarea cartii si faptul ca in decursul a cinci ani am fost un apropiat intim al nasterii acestui roman ma obligă la nemasurate precautii ce tin de domeniul sinceritatii. Prin urmare, din start, imi este interzisa oricemarturieprivind reusita din punct de vedere literar a acestei creatii. N-ar fi decat depozitia unui favorit al casei, ca sa zic asa.
Dupa cum observati, in mod firesc, aici ar trebui ca discursul meu...abia inceput sa ia si sfarsit ...din moment ce mi-am atins limitele de competenta cu privire la subiect. Dar indraznesc – o, Doamne! - sa va retin totusi atentia pt. cateva minute in plus , vorbindu-va de prietenia mea ...cu un Om: prietenia cu Elena Rodu.
