babegirl - hs.

Prolog

- Bella, stai dracu cuminte și lasă-mă să-mi duc treaba până la capăt! țipam la ea cât puteam de tare, încercând să o conving să stea locului.

- Nu am de gând să te las să-mi faci asta din nou, m-ai fraierit deja de prea multe ori.

Brusc, mâna mea face contact cu obrazul ei fin, în secunda următoare curgând șiroaie de lacrimi pe chipul ei, privindu-mă în ochi, cu frică, apoi își strânge picioarele la piept, ghemuindu-se într-un colț al patului.
Îmi priveam palma cu care am lovit-o și parcă aș fi vrut să mă pălmuiesc singur cu ea.

- Bell, îmi pare rău, a fost o scăpare.

- Nu-mi pasă ce a fost, mi-ai promis că n-o să dai în mine niciodată. Doar pleacă.

Știam că-i fac rău și tot ce am făcut, a fost să mă ridic din pat și să plec.