OVER AGAIN

Capitolul 31




-Stii,nu vrem sa fim nepoliticosi,dar suntem obositi si...




-Desigur,venim imediat!M-am uitat socat spre Lyla dupa ce m-a intrerupt,un zambet fortat fiind vizibil,dupa care eram singuri in hol. M-am intors spre ea,imbratisand-o imediat stiind ca avea nevoie de asta.Si-a inclestat mainile in jurul meu,strangandu-ma puternic,frica ei evaporandu-se odata cu furia mea. Mi-am presat buzele de fruntea ei,linistandu-se si respiratia revenindu-i la normal.




-Nu-ti face griji,sunt aici!










LYLA'S POV










Ne-am asezat pe scaunele confortabile,insa tot socul si frica care erau inchise in corpul meu ma faceau sa mi le imaginez ca o capcana a torturii. Harry parca vroia sa il omoare din priviri pe Andrew,ochii lor fiind intersectati tot timpul. Ma simteam ca un arbitru la o Olimpiada greceasca. Sau un premiu?Eram prea confuza incat intrebarea lui Emily m-a trezit la realitate:




-Lyla,este adevarat ca studiezi medicina la UCL?Am auzit ca e o facultate uimitoare.




-Da,e adevarat. Chiar imi place acolo si m-am integrat destul de repede. Am schitat un mic zambet,zarindu-l pe Harry cum se relaxa deoarece nu mai paream atat de presata datorita persoanei care se afla la doar 2 scaune mai incolo.




-Si Andrew a studiat acolo,dar se pare ca s-a razgandit si va incerca oferta celor de la Manchenster. E destul de ciudat ca nu v-ati intalnit. Mi-am varsat apa inapoi in pahar cand am auzit ultima fraza rostita de mama sa. Andrew se purta ciudat,ca si cum era vinovat.




De fapt este,dar la cum il stiu,niciodata nu isi regreta faptele. Harry a parut usurat de mutarea lui Andrew,insa dupa arata ca si cum cineva a aprins fitilele unor bombe gata sa explodeze.Eu doar am incuviintat,neavand puterea necesara sa formulez un raspuns. Mi-am impleticit degetele cu ale lui Harry,in speranta sa reusesc sa sting acea flacara. Ii simteam muschii cum s-au potolit,dupa care m-a privit in semn de multumire.




Am inceput o discutie despre turneu,facultatea mea si ce s-a mai intamplat intre timp. Exceptand evenimentul groaznic cauzat de Andrew. Putin cate putin,vorba noastra s-a indreptat spre tatal meu,Emily parand fericita ca am adus acest subiect in conversatie,eu devenind suspicioasa. Cu aceasta ocazie,am aflat ca Emily lucreaza si ea in Boston,curiozitatea mea crescand cu fiecare secunda. L-a cunoscut pe tata?De ce era asa vesela sa vorbim despre el?Toate aceste intrebari au fost scoase din mintea mea de catre glasul lui Harry:




-Dar domnul Bolton?O liniste iritanta a pus stapanire pe atmosfera vie de dinainte,zarindu-l pe Andrew strangand furculita puternic,iar privirea sa transformandu-se intr-una rece. Starea zglobie a lui Emily a fost rapusa la pamant,Anne fiind putin surprinsa si privindu-l pe Harry ca si cum ar fi spus ceva gresit. Amandoi stateam nelamuriti in fata lor,tacerea devenind si mai aspra.




-Richard e...-vocea lui Emily parea plina de durere,eu simtindu-ma responsabila pentru ea-in Londra,e casatorit si duce o viata foarte buna. O,Doamne,au divortat si nici nu stiam. Vina putea fi citita pe fata lui Harry. Chiar daca s-a intamplat ce s-a intamplat,el nu era genul de persoana care sa para indiferenta,mai ales ca stie cum e.




-Da,se imbata in fiecare zi,iar dupa ne-a parasit lasandu-ne cu mii de datorii si acum tot el o duce mai bine dupa tot iadul prin care ne-a facut sa trecem,glasul nervos a lui Andrew a rasunat,el trantind furculita de farfurie si parasind camera in doar cateva secunde. Mama lui a suspinat adanc,tristete expunandu-se peste fata ei. Poate acum pot intelege de ce Andrew e asa cum e. Nici nu vreau sa stiu ce se intampla cand tatal lui venea acasa beat. El isi lasa furia afara prin fumul tigarilor si al drogurilor. Sunt putini oamenii care reusesc sa iasa din asta fara a se lasa prada unor astfel de lucruri.




-Imi pare rau,nu am stiut...




-Nu e nicio problema,nu aveati de unde sa stiti. A fost foarte greu pentru noi,dar Andrew nici acum nu si-a revenit. Ar trebui sa merg sa il calmez.




-Nu,stai!Ma voi duce eu. Un curaj nebun isi facea loc in mine,intrerupand conversatia lui Harry si a lui Emily,ea asezandu-se din nou pe scaun. Harry m-a privit socat,punandu-si mana pe coapsa mea incercand sa ma opreasca. Insa,m-am opus si i-am dat-o deoparte. Am zbughit-o imediat spre curtea din spate,unde l-am vazut pe Andrew indreptandu-se. Mama sa nici nu a mai avut timp sa mai scoata un cuvant datorita vitezei mele,eu nemaivrand ca Harry sa ma convinga ce nu ar trebui sa fac asta. Dar dupa ce am aflat astazi despre familia sa,mi-am dat seama ca ar fi mai bine sa vorbim. Am deschis incet usa din spate,pasind marunt pe iarba racoroasa,vantul rece trimitandu-mi fiori. Langa caisul plantat in fata gardului,l-am zarit pe Andrew,neputand sa ii disting trasaturile datorita intunericului. Asta e,trebuie sa o fac!