Iubire transparentă [ON HOLD]

Capitolul 6 - "Poate e mai bine ca ai plecat."

Hey All..:x:x..Am ajuns si eu cu capitolul 6..Multumiti'le celor de la noi de la scoala kre ne'au lasat sa skapam la 11 din cauza cu nu am avut apa..:))..Traim in Romania, ce naiba..??..E criza, trebuie sa facem economie..:))..Revenind la poveste..Acest capitol are 2 surprize: una buna [saw nu prea] si una rea..:((..Veti vedea voi..Enjoy..!!..

Capitolul 6 - "Poate e mai bine ca ai plecat."

Somnul profund mi-a fost interupt de alarma ceasului care ma instiinta ca trebuie sa ma trezesc si sa plec la scoala. Se pare ca Mike inca era acolo, tinandu-ma in brate. Ma uitam la el, era atat de dragut cand dormea. “Ce tot vorbesc eu, mie imi place de Kyle!”

M-am dus in baie si mi-am facut un dus apoi m-am spalat pe dinti si pe fata si mi-am aplicat acelasi machiaj ca si ieri. M-am imbracat cu o fustita gri, putin mai sus de genunchi si o bluza gri cu floricele roz. In picioare mi-am luat balerini roz, asortati cu o geanta tot roz. L-am trezit si pe Mike si i-am spus ce era timpul sa plecam. Acesta mi-a laudat tinuta si mi-a spus ca sunt foarte draguta. M-am inrosit, dar el s-a prefacut ca nu m-a observat.

                                                              ***

Curtea scolii era plina de elevi. La un moment dat l-am vazut pe Kyle impreuna cu niste baieti si i-am spus lui Mike ca acela este baiatul pe care trebuia sa-l spioneze. El a dat afirmativ din cap, in semn ca intelesese pe cine trebuia sa fie cu ochii si apoi am stabilit ca la sfarsitul orelor trebuia sa mearga fiecare acasa, unde el urma sa-mi spuna ce aflase.

Eu am plecat spre clasa, pentru ca aveam engleza si trebuia sa explic si absenta de ieri, iar Mike s-a dus sa-l spioneze pe Kyle. Am intrat in clasa si m-am asezat tot langa Kari, care s-a bucurat tare mult sa ma vada. Nici nu am apucat sa-i explic de ce plecasem ieri, pentru ca profesoara a intrat in clasa. Domnisoara Tracy era o varianta putin mai in varsta a lui Shelly, exceptand faptul ca bluzele ei nu erau la fel de transparente. Acelasi par blond si infoiat, aceiasi pantofi cu tocuri de 20 de contimetri (nu stiu cum se putea merge pe asa ceva), aceleasi fuste scurte, dar cu un comportament mult mai placut. Era foarte de treaba si preda foarte bine. Nici nu m-a intrebat de ce am lipsit ieri, se pare ca m-a scapat Kari spunand ca am facut febra si nu ma simteam prea bine.

In sfarsit, clopotelul sunase, iar noi aveam o ora libera pentru ca profesoara de informatica nu putea veni la scoala din motive de familie. Directorul ne spusese ca putem face ce dorim, puteam sta afara, asculta muzica, atata vreme cat nu provocam probleme. M-am indreptat spre dulapiorul meu sa-mi las cartile si cand am deschis usa am observat un biletel impaturit pe care scria numele meu. L-am desfacut, curioasa sa vad cine este expeditorul. Biletelul suna cam asa:

“Nu pot sa-mi iau gandul de la tine de cand te-am vazut ultima oara. Daca vrei sa afli cine sunt, te astept sub copacul urias din curtea scolii.

                                                                                                                                                                                                                                                                        -Amorezul Secret”

Ok. Asta era de-a dreptul ciudat. Ma aflam de o zi la aceasta scoala. Am stat la o singura ora de curs si nu am vorbit cu nimeni in afara de Kyle si Shelly. Dar nu putea fi Kyle, nu? Adica el era dragut si se pare ca era si cel mai popular baiat din scoala. Azi la cantina avea un alai de fete dupa el. Cum se putea uita el tocmai la mine? Si inca un amanunt: el era cu Shelly. Acesta era singurul lucru pentru care o invidiam. Totusi, curiozitatea era prea mare, asa ca am decis sa merg la mica “intalnire”. Am mototolit biletelul si l-am bagat in ghiozdan. Am iesit in fuga pe usa scolii si m-am indreptat spre locul indicat de expeditorul biletului. Cum puteam sa nu stiu acel copac? Avea un trunchi atat de gros, incat nici 10 oameni nu-l puteau inconjura. Dupa 1 minut eram acolo. Un singur lucru era ciudat: la baza trunchiului copacului statea Kyle. Cred ca si el avea intalnire, sau chiulea. Nu ma puteam intalni cu el. Totusi, m-am dus in directia lui cu gandul sa aflu adevarul: