-Să rămân la tine?
-Da. Adică, decât să stai să cauți ceva de închiriat, să fie și scump și toate alea, poți să rămâi la mine. Sor-mea a plecat cu prietenul ei în Germania, părinții s-au mutat la țară, deci totul e ok.
-Da, sună bine, se gândește Ioana cu voce tare, încercând să înlăture emoțiile. Să locuiască cu el, asta da provocare. Cel puțin asta simte și o face să fie confuză. În fond și la urma urmei, ei doi au fost best friends pentru o lungă perioadă de timp.
-Perfect! Are cine să îmi gătească! râde Andrei.
-Și cu banii, cum facem?
-Cum adică cum facem cu banii?
-Pai da, cât plătesc pentru chirie?
-Prostii!
-Termină! Zi cât! Nu face acum pe gentlemanu' că nu e momentul. Jumătate-jumătate?
-Discuția asta mă plictisește îngrozitor.
-Și tu pe mine mă enervezi îngrozitor.
-Mă, uite cum facem: tu gătești și te ocupi de bucătărie și eu văd de restul.
-Nu, nu vreau așa...
-Acum tu să încetezi și să nu mai fi atât de încăpățânată. Gândește-te câți bani o să dai pe facultate și restul lucrurilor. Sau ai și tu răbdare până îți găsești ceva de lucru. Și acum, pune mâna și mănâncă ceva, apoi la somn.
Ea deschide gura să protesteze, dar el deja plecase din bucătărie. S-a servit repede cu ceva din frigider și apoi, luând primul tricou găsit în geantă, s-a strecurat între așternuturile răcoroase și a adormit instantaneu.
Era sigur că își va face o mie de păcate, dar nu se putea abține să nu o privească dormind. Părea atât de neajutorată. Chiar și cu personalitatea ei, ce putea face singură aici? El o să aibă grijă de ea. Oare o să poată să îi zică vreodată cât de greu i-a fost în ultimii ani în care a preferat să stea deoparte, în care o căuta pe ea în orice femeie? Mare prostie asta cu best friendu'. Acum era lângă el și asta e tot ce conta.
*
-Blestematul ăla de telefon! Da?
-Ce faci mă? Te-am sunat de zece ori, dar cum să te obosești să răspunzi?
-Dormeam! Datorită ție, nu mai dorm!
-Ohh! Ești la Andrei?
-Da! Asta tot datorită ție!
Andra chicotea, amuzată de iritarea prietenei ei.
-Diseară, la opt vin și te iau la o pizza. Bye!
Ioana privește uimită la telefon. Era 18:34. Dormise patru ore. Se ridic repede din pat și începe să își aranjeze lucrurile în șifonier. Își trage o pereche de pantaloni scurți pe ea și intră în bucătărie.
-Andrei?
-În baie sunt! se aude vocea lui din direcția opusă.
-Vrei cafea? îl întreabă ea, în timp ce se familiariză cu bucătăria.
-No, no! Sucul meu îl găsești în ultimul sertar al frigiderului. Ce îmi faci bun să mănânc?
Ea râde.
-Nimic! La opt mergem cu Andra la pizza.
În timp ce își pune cafeaua, constată că a rămas fără țigări. Își ia portofelul, rămas în bucătărie, și coboară în căutarea unui magazin.
Capitolul I
Start from the beginning
