Capitolul 1: "Realitatea" lor Partea 1

136 7 5
                                    

"Oamenii își trăiesc viețile legați de ceea ce ei acceptă ca fiind corect si adevarat. Acesta este modul cum definesc <<realitatea>>. Dar ce inseamna sa fi <<corect>> sau <<adevarat>>? Concepte abia vagi... <<realitatea>> lor poate fi un miraj. Putem sa-i consideram, simplu, ca traind in propria lor lume, sculptata de credintele lor?" - Itachi Uchiha.

Viata nu e niciodata asa cum te astepti, asa cum speri sau asa cum ti-o planifici. Ea niciodata nu iti va asculta dorintele ca mai apoi sa le implineasca, ci isi va urma cursul ca un tsunami care distruge tot in jurul lui, ametindu-te ca o tornada si aducandu-te pe raul cu cea mai mare cascada. Dar asta nu trebuie sa te opreasca din a spera, din a incerca si din a purta lupta pana la ultimul pion de pe tabla de sah.

Multe se pot intampla intr-o perioada te timp relativ scurta, dar o secunda schimbata in firul destinului poate insemna viata, moarte si multe, multe schimbari asa cum se va intampla si in povestea urmatoare. Dar, pana sa ajungem acolo, mai bine incepem cu inceputul si nu cu Hokona, Kotaro sau mai stiu eu cine.

Povestea aceasta incepe intr-o vara, intr-un loc bine ascuns undeva intr-o padure deasa.

- Nu voi accepta un refuz, spune tanara, serioasa, privindu-l direct in ochi pe barbatul din fata ei Stia ca trebuia sa-i fie frica de el, tuturor le era. Dar, pentru un oarecare motiv, nu ii era. Se gandea ca asta se datora faptului ca acel barbat -o poate refuza, nu ca ar fi dorit sa o refuze. Singurul motiv intemeiat pentru care acesta nu accepta imediat era acela ca el era seful si nu-i putea lasa pe restul sa creada ca o fata abia trecuta de adolescenta ii putea da ordine.

Ochii acestuia coborara inca o data pe foaia ce se afla in fata lui, pe birou, si o inspecta cu privirea, lucru ce nu-i cauza probleme datorita Rinneganului pe care il avea si realiza inca o data cat de imprevizibila putea fi bruneta din fata lui. Mai intalnise un singur astfel de ninja in viata lui: un anume blond din Satul Ascuns intre Frunze. Dar asta se intamplase cu multi ani in urma. Culmea culmilor: bruneta era tot din Konoha si, daca nu se insela, cei doi aveau aproape aceeasi varsta.

Cei doi se pai privira unul pe celalalt putin timp, cu scopul de a intimida persoana aflata pe cealalta parte a biroului. Era un concurs de cine cedeaza primul, dar, cum nu suferea nimic in urma semnarii contractului, barbatul renunta si semna foaia.

In clipa in care fata vazu foaia in mana ei, se destinse instant si facu un mic salt de fericire, dupa care inconjura biroul si-l lua in brate pe barbat, inainte ca el sa aiba timp sa protesteze.

- Mersi mult Nagato, stiam eu ca ma pot baza pe tine, spune fata cu un zambet larg cusut pe fata, dupa care paraseste incaperea inainte ca roscatul sa aiba timp sa-i raspunda.

- Fata asta are prea multa energie, isi auzi gandurile cu voce tare. Doar ca nu erau rostite de el, ci de femeia cu par albastru ce tocmai intra pe usa lasata deschisa de fata.

Acesta se multumi doar sa dea din cap in timp ce se intreaba daca facuse bine, Acum, cel mai probabil, bruneta va deveni mai problematica decat era inainte.

Intre timp, bruneta alerga de zor pentru a da o veste buna cuiva - curios daca stai sa te gandesti ca face parte din Akatsuki, vestita organizatie de criminali de rang S ce apareau in cartea Bingo.

Nu dupa multa vreme vazu o liana din par uman coborand dintr-un copac, moment in care realiza ca prietena ei cu par de Rapunzel statea pe o ramura de copac.

- Saby, am reusit! striga fata si sare de o ramura in apropierea celei pe care statea asa numita Saby. Nu ca ar fi fost greu, stiam ca nu are niciun motiv sa refuze.

- Ai reușit, Xeris? Asta este super! se bucura șatena. Înseamnă ca vom merge la baza?

- Nu înainte să-ți pui asta, zâmbește Xeris in timp ce scoate o mantie Akatsuki din micuța ei borseta. Datorita unei tehnici, fata putea pune si un elefant in borseta si tot ar fi avut o mulțime de loc liber.

Cele doua fete erau prietene de când erau amândouă prea mici pentru a-si putea aminti. Din păcate, un eveniment tragic a făcut potecile vieților lor sa se despartă la o bifurcație. Acum, după ani întregi in care s-au maturizat, soarta le-a adus din nou împreună.

Ajungând înapoi la baza Akatsuki, Xeris își duce prietena Intr-o camera destul de mare, cu pereți lila. Mobilierul era format dintr-un pat de doua persoane cu doua noptiere, un birou cu un scaun, doua dulapuri si un covor pufos, combinând nuanțe de mov si alb intr-un mod elegant.

- Ai decorat tu camera asta? întreabă șatena. Spectrul culorilor de aici e perfect pentru mine. De unde ai știut? întreabă ea.

- Când m-am uitat prin camere am știut ca asta îți va placea, dar nu eu am decorat-o. Când am revocat ascunzătoarea, după ce Deidara a făcut totul sa explodeze, s-au trezit "firile de artiști" autoproclamați sa aleagă design-ul pentru camerele libere - pe ale noastre le-am decorat fiecare cum am vrut. Cred ca aceasta camera a fost aranjata de Orochimaru, o sa ti-l prezint când te vei întâlni cu toată lumea.

Acum ca se gândea, Xeris nu a fost niciodată inspirata in ceea ce privea combinarea cromatica, motiv pentru care Saby se întreabă cum arata camera brunetei.

- Când pot să-mi aduc lucrurile? se interesează nou-venita. Nu ar fi vrut sa facă ceva care sa încurce pe cineva inca din prima ei zi. Daca mai treceau una sau doua zile totul ar fi fost in regula chiar daca deranja pe toată lumea, dar nu in prima zi.

- Ai putea chiar acum daca vrei. Zetsu mi-a spus ca Deidara si Sasori vor ajunge din misiunea lor abia la cina si atunci te voi prezenta tuturor. Pana atunci poți face ce vrei, veni răspunsul brunetei.

- Atunci așa voi face, raspunde fata visând cu ochii deschisi la modul in care își va petrece zilele in aceasta încăpere, urmând sa facă misiuni împreună cu criminali si ferindu-se mereu de orice forma de autoritate externa acestor pereți.

In momentul crucial in care a decis sa părăsească Satul Ascuns intre Frunze, planul părea unul bun. După ce avea sa o găsească pe Xeris sau pe oricare alt membru Akatsuki pe care avea să-l urmărească pana ajungea la Xeris, avea sa i se alăture prietenei ei, iar viata ar fi continuat ca înainte de a fi nevoita sa plece din sat, înainte de orice problema. Nu realizase ca lucruri precum sa locuiască in aceeași casa cu criminali si probabil sa omoare oameni nevinovați urmau sa fie lucruri obișnuite in noua ei viață. Dar nu mai putea da înapoi.

După ceva timp, Xeris veni sa o ia pe Saby din camera ei pentru a o duce la o întrunire convocata de Nagato si planificata pentru secunda in care Sasori si Deodată intrau pe ușă.

Cele doua fete știau ca totul are legătură cu propunerea brunetei ce a fost acceptata de Nagato nu cu mult timp in urma.

- Dar ce se va întâmpla cu Ichibi? întreabă satena, văzând asta ca pe singurul lucru care nu era la locul lui si nu vedea cum poate fi justificat totul. Pana la urma, Deodată si Sasori il aduceau deja către baza si nimeni nu i-a putut anunța, nu ca ar fi avut ce face daca ii anunța cineva mai repede.

- Doar lasati-ma pe mine sa ma ocup, pana la urma a fost propunerea mea si daca chiar va fi ceva voi da eu socoteala, spune bruneta, înaintand pe hol. Eu ma gândesc la cum vor reacționa ceilalți din organizație pentru ca ei vor fi cei care vor trebui sa se obișnuiască cu schimbarile, desi nu cred ca este așa de greu.

- Ști ceva ce noi nu știm, Xeris? se aude vocea lui Kisame din capătul holului, iar fetele observa ca acesta era cu Itachi, pregătiți pentru întrunire.

- De fapt, chiar stiu, spune aceasta. Stiu multe lucruri pe care voi nu le știți, dar asta este partea a doua, ochii acesteia aruncând o privire rapida carte Itachi.

- Apropo, aceasta este Saby, o membra a organizației de acum.

- Buna, spune Saby si zambeste. Eu sunt Saby Nekosuki, adaugă, iar cei doi bărbați fac un schimb rapid de priviri.

- Noi suntem Kisame si Itachi, dar cred ca ne ști. Suntem destul de populari, spune bărbatul rechin cu un rânjet pe fata, lasandu-i la vedere dinții ce arătau precum colții unui adevărat rechin.

- Nu te mai umfla in solzi, Kisame, spune bruneta, dezinteresata de conversație.

- Sa nu ma umflu in solzi? întreabă acesta nedumerit.

- Cum ești un rechin nu ai pene așa ca am optat pentru solzi deoarece așa poate te pot face sa înțelegi, dar se pare ca planul meu a eșuat. Data viitoare voi fi mai exacta, insa acum trebuie sa plecam daca nu vreți sa ii explicați lui Nagato de ce am intarziat din cauza voastra, spune aceasta ferm si trece pe lângă cei doi, mergând spre sufrageria casei.

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: May 25, 2019 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

Pisica Si DemonulWhere stories live. Discover now