NOI

Cap. 34

-Esti nepoata lui Jon?

-Nu! Sunt... o apropiata a lor, le răspund zambind si rugandu-ma sa-si îndrepte atenția spre altceva.

-A , nu stiam ... si suntem prietene de ani de zile. Oricum, Flor a fost mereu mai discreta cu viata ei, de aceea abia am aflat de iubirea dintre ea si Jon ! Am rămas foarte surprinsi!

-Draga mea, dansezi? o întreabă soțul ei dandu-mi un răgaz sa privesc în jurul meu.

Încep să mă uit spre celelalte mese, sunt curioasă unde o fi Bridget si mai ales Sonny. O zăresc pe fiica lui Flor la o masa unde stă atât de dreaptă pe scaun de zici ca i s-a infipt ceva în fund. Are o figură acra, în timp ce James ii tot sopteste ceva la ureche, probabil o sfatuieste sa-si schimbe starea.

-Dar poti s-o iei pe această domnișoară drăguță! Sunt sigură ca nu s-ar supara, nu-i asa, draga mea? o aud pe doamna cu care vorbeam mai devreme.

Pe moment nu-mi dau seama ce vrea sa zica si despre ce e vorba, dar îl vad pe sotul ei, un batranel dragut că vine si mă invita la dans.

O Doamne! Cum as putea sa-l refuz?

Ma ridic si-l insotesc pe ringul de dans langa alte cupluri si incepem sa dansam pe-o melodie lenta cântată de solista formatiei. În timp ce mă misc am ocazia sa-i studiez mai bine pe invitatii lui Flor, apoi îi văd pe cei doi dansand amândoi si mă fac să zâmbesc.

Sunt atat de frumosi împreună si mă bucur enorm pentru ei! In sfarsit au avut curaj sa -si arate dragostea si în fața celorlalti!

-Imi permiteti? ii aud vocea în spatele meu si mă face să tresar.

Simt cum mi-a murit zâmbetul de pe buze si mi s-au încordat toți mușchii.

Ca tot te intrebai unde e!

-Bineînțeles! Draga mea esti o dansatoare foarte bună, dar vârsta isi spune cuvântul si am noroc cu Sonny că m-a salvat de a mă face de ras, se scuză bătrânul zâmbind si pleacă lasandu-ma acolo în fața lui.

Rahat , rahat, rahat!

Îmi ia mana în a lui si cu brațul mă trage usor spre el. Nici nu-mi ridic fața spre el, mă uit undeva pe pieptul lui si ne mișcăm pe aceasta nouă melodie care a început.
E o melodie de dragoste, mai lentă decât cealaltă si simt că nu mai pot respira cum trebuie, parca n-ar mai fi aer în jurul nostru.
Nu spune nimic pe moment si nici nu-mi dau seama ce simte pentru ca nu l-am privit deloc, dar nu rezistă mult si-l aud oftand.

-De ce nu mi-ai spus?

Ce? O ,la naiba si-a dat seama deja? Sau i-a spus Flor?

Nu, Flor mi-a promis ca n-o sa-i spuna nimic, chiar daca ieri topaia de fericire ca în curând o să apară o bucățică din nepotul ei tâmpit.

Nu-i raspund si-l vad ca-mi ridică bărbia cu degetul lui mare.

-De ce nu mi-ai spus ca te-ai întors în Hamilton? îmi spune privindu- ma în ochi.

Ah , nu si-a dat seama ! Ce bine!

-Pentru că nu e treaba ta! îi răspund si mă trag din brațele lui imediat ce melodia s-a terminat si mă îndrept cât pot de rapid spre baie.

Trebuie sa fug de aici ! Trebuie sa plec!

Picioarele îmi tremură si abia mă deplasez, dar sunt bucuroasă când ajung la usa baii, în sfârsit intr-un spatiu care îmi oferă puțină intimitate unde mă pot reculege si sa-mi dau seama ce am de facut.
Dar n-apuc sa deschid usa ca sunt prinsa de braț si întoarsă spre un piept tare, nici nu trebuie sa-l privesc ca sa stiu cine e, plus ca parfumul lui mi-a invadat toate simțurile.

-Nu te mai las să fugi de mine! Nu acum când mi-am dat seama ce rău e fără tine! îmi spune usor cu vocea lui ragusita facandu-mi inima să o ia razna.

-Lasa-ma în pace, Sonny! Noi doi nu mai avem ce discuta! îi spun încercând să plec de lângă el , dar mă ține în continuare de braț si da din cap ca n-are de gând să mă asculte.

-Nu m-ai iertat! îmi sopteste si ii simt durerea din voce.

-Sonny, noi doi nu suntem făcuți sa fim impreuna! ii spun la fel de usor ca el.

-Iubito, mi-a fost asa de dor de tine! Am fost un prost! Dar n-a fost zi sa nu regret ceea ce ti-am facut! continua.

Nu-mi pot dezlipi privirea din ochii lui care mă privesc intens, imi dau fiori si diferite senzatii pe care le simt in tot corpul. Isi coboara privirea spre buzele mele, intinde mana si-mi traseaza conturul lor cu degetul.

O Doamne , simt ca explodez! Vreau al naibii de mult sa ma atinga peste tot ! Mi-e dor de el!

Se apleaca si isi lipeste usor buzele lui fierbinti de ale mele, ii las limba in gura mea, cautand-o disperat pe a mea. O face cu atâta îndemânare încât genunchii îmi tremură si mă prind de el, îmi pun mâinile în jurul gâtului său si-l trag cât mai mult spre mine. Sarutul începe să fie din ce în ce mai aprins.

-Ce dracu faceți aici? Dupa ce c-ai lasat-o gravida, acum i-o tragi si lângă baie? o aud pe Bridget în spatele meu.

O la dracu! La dracu! Imi vine s-o omor!

Sonny îmi da drumul si face un pas în spate, se uita buimac la mine în timp ce eu îi arunc o privire ucigașă lui Bridget care e cu un pahar în mână si se clatina de beata ce e. Încearcă sa-si țină ochii deschisi si îi vine să râdă în timp ce se chinuie să prindă cu o scobitoare maslina din pahar.

- Ah , după ce că particip la sarada asta de nunta mai trebuie sa vă văd si pe voi lingandu-va, nu puteti face asta acasa? spune si se îndreaptă spre baie balanganindu-se.

Ah, scorpia! Betiva!

Ma întorc spre Sonny care se holbeaza la mine cu pupilele dilatate de uimire. Isi fixează privirea pe abdomenul meu si-l vad cum în sfârsit isi da seama că e adevărat.

-De ce nu mi-ai spus? zice entuziasmat.

Mama ma-sii!

După ce că am fost proasta si l-am lăsat sa ma sărute, acum trebuie sa-i dau si explicatii!

Îmi îndrept spatele si dau sa trec de el, dar se pune în fața mea așteptând răspunsul si după fața care o are nu accepta un refuz.

-Ce sa-ti spun Sonny? fac pe inocenta.

-Că o să avem un copil! îmi spune serios.

-Cine a spus că e copilul tău?

-Steffany, n-am chef de glume !Stii prea bine că e copilul meu!îmi spune începând sa dea semne de enervare

-Nu e copilul tau! strig spre el si dau să plec , dar mă apucă de braț

-Stim amândoi, iubito, că e al meu, pentru că niciodata n-ai putea să fii cu altcineva, asa cum nici eu nu pot, îmi spune usor apropiandu-si fața de a mea.

Isi lipeste fruntea de a mea si mă privește în ochi, ochii lui strălucesc si pare foarte fericit.

Dar daca o sa-mi facă iar crize de gelozie?Daca o sa ma facă iar tarfa! Ah, iar gândesc prea mult!

Ma retrag de langa el si ii spun cât pot sa fiu de serioasa.

-Te înșeli, Sonny! Nu e copilul tău, e al meu! Si n-ai nici un drept asupra lui, cum n-ai nici asupra mea!

Ramane pe loc si mă asculta uimit, apoi mă lasa chiar să plec fără să mă mai oprească.

Ies afara din casă si încep să alerg, nici nu stiu cât sau cum a fost drumul, dar îmi revin abia când intru în apartamentul în care locuiesc.