A mea 🔞

Capitolul 34

-Pleci undeva? mă întreabă un om pe care nu l-am mai văzut pana acum.

Era un barbat inalt, cam de 20 și ceva de ani, cu barba. Avea niște ochi gri, puțin creolin, și o privire pătrunzătoare.

-Da, mă duc la iubitul meu. spun eu confuză.

-Dacă vrei ca mașina în care se afla iubitul tău sa nu sară în aer acum, te-as ruga sa vi cu mine.

Ce? Cum sa spună asta? Ce vrea omul ăsta de la mine? După fata lui, nu părea o gluma, nu riscam sa i se întâmple ceva lui Alex. Cu inima cât un purice și cu picioarele tremurând l-am urmat pe barbat. Aveam în gând sa fug, dar îmi era frica.

Îmi arata o mașină neagră și mă îndrumă spre ea. Se urca și el al volan și observ cum mașina se îndepărtează.

-U-u-unde mă duci? întreb eu speriata.

-Sa zicem ca o sa te duc într-un loc unde iubitul tău nu te va găsi. spun el rânjind.

Observ cum scoate o batista din buzunar și pune pe ea o substanță. Se apropie de mine și cu tot cu protestele mele mi-o pune la nas și totul negru de atunci.

-------------

Aud un fluierat. Încerc sa deschid ochii și din ce în ce văd mai bine. Eram întinsă pe un pat moale într-o camera complet albă. Mă ridic și îl observ pe un fotoliu în fata mea pe acel băiat.

-Te-ai trezit, papusa? mă întreabă el.

-Unde sunt? îl întreb eu.

-Ești în siguranță și departe de Alex.

-Nu sunt în siguranță departe de el! tip eu.

-O sa vezi tu ca nu e chiar așa cum crezi. Lucrurile nu sunt așa "roz" precum par, scumpo. se apropie de mine și cu un deget îmi ridica bărbia cu același nivel cu a lui. Ai trăit o minciuna, draga, Alex nu e cine pare. spune el rânjind la mine.

-C-cum adică? îl întreb eu mirată.

-O sa afli tu la timpul potrivit, dragă, momentan tu trebuie sa stai cuminte.

-De ce as sta? Ce vrei de la mine? Nu te cunosc, nu ți-am făcut nimic! tip eu ridicandu-ma în picioare.

-Nu vreau nimic de la tine, vreau sa mă răzbun pe Alex, și asta cu tine. Cum crezi ca s-ar simții dacă iubita lui m-ar iubi pe mine?

-Nu o sa te iubesc niciodată! urlu eu.

-Mai vedem noi. spune el și pleaca.

Mă uit prin cameră sa găsesc ceva, orice sa pot scăpa, dar nimic. E o camera complet normala. Ce vrea omul ăsta de la mine? Ce tot spune de Alex? Nu îl pot urî, ce a făcut așa rău de vrea sa se răzbune pe el?

După o ora.

Stau întinsă în pat și mă uit pe tavan. Aud usa deschizandu-se și nici nu mă obosesc sa mă ridic știind cine e.

-Observ ca te-ai acomodat.

-Da, deja iubesc camera asta. Nu as mai pleca de aici. spun eu irascibila.

-Hmm, și eu care credeam ca o sa vrei sa pleci.

-Serios? sar eu ca arsa din pat.

-Nu. spune el începând sa râdă.

Ii dau un pumn în umăr și fac o fata trista.

-Auu, asta a durut. Bruta mica ce esti. spune el făcând bot.

-Vorbea....Ăăă, cum te numesti? întreb eu.

-Kevin. spune el cu un zâmbet șarmant

-Ane. spun și eu la rândul meu.

-Știam deja. Te numești Ane Trevor, ai aproape 22 de ani. spune el zambind.

-Nu e corect. Spune și tu ce vârstă ai și tot numele.

-Kevin William, 27 de ani. Parcă as da un cv de angajare. spune el razand.

Încep și eu sa rad la rândul meu, tipul ăsta nu mi se părea așa rau, dar tot nu îmi iau gândul de la Alex. As face orice sa ies de aici și sa merg la el.

--------------------
Cam scurt, dar așa pot posta mai des. 😘