Apelul || H.S

›»35«‹

O zi perfectă sau oribilă?
***

Dimineața m-am trezit din cauza căldurii care mă sufoca. Mi-am deschis treptat ochii, datorită plânsului și faptului că probabil erau umflați cât și extrem de sensibili în fața luminii provocate de soarele care bătea prin geam. Când am vrut să mă ridic, o mână mare îmi acoperea întreaga talie nelăsându-mă să fac vreo mișcare. Uitându-mă lângă mine, l-am observat pe Harry care doarmea liniștit neavând nicio problemă cu faptul că mâna lui era pe talia mea, stând chiar confortabil față de mine. Ba chiar i-am simțit unul din picioarele lui îndoite, poziționându-se chiar perfect între ale mele care erau ușor depărtate. Aș fi râs cel mai probabil la 'poziția' noastră, asta dacă mi-ar fi păsat de acel lucru, sau de oricare altul.

Aveam o stare de rahat, asta făcându-mă să nu-mi mai pese de nimic, nici măcar de faptul că stăteam în același pat cu băiatul pe care am promis că o să-l uit, el făcând la fel, dar nu-mi păsa. Cumva, am reușit să-i dau brațul de-o parte, mai rămânea piciorul care nu voia nicidecum să stea în altă poziție, pe mai bine de jumătate de pat care era liber. Nu voiam nici să-l trezesc pe Harry, dormea chiar drăguț și mult prea liniștit, față de când e treaz, având mereu ori o încruntătură adâncă, ori un rânjet pervers, și rar zâmbetul acela minunat cu acele gropițe. Deci nu, nu aveam gând să-l trezesc, dar cum?

O idee tâmpită mi-a venit pe moment, cu toate că erau multe șanse să se trezească dar asta e, oricum am dormit mult. M-am ridicat în șezut, apucând de colțul lui de plapumă. L-am dezvelit dintr-o dată, asta era și un fel de răzbunare pentru tot ce mi-a făcut încă de când l-am cunoscut. Simțind brusc temperatura schimbată de aer, Harry s-a mișcat astfel încât să caute să se învelească, în același timp eleberându-mă. Cum m-am văzut liberă, i-am înapoiat plapuma pe care inconștient a tras-o peste el. Yaay, a adormit la loc. *ironie*

M-am ridicat din pat, inspectând pentru o secundă camera. Părea să fie a lui, datorită culorii închise a mobilei cât și a așternuturilor pe care d-abia acum le-am observat că erau negre, având în vedere că m-am luptat cu un Harry adormit. Asta necesită mai multă atenție și energie decât credeam. Vedeam prin cameră și multe poze, puse mai peste tot. Voiam să le văd, dar nu voiam să-i invadez intimitatea, cu toate că deja o făcusem, eram în casă la el, în cameră lui. Nevrând să mai stau acolo, am ieșit afară din cameră. Se pare că eram la etaj, deoarece în fața mea se aflau niște scări. După ce le-am coborât, un hol lung m-a întâmpinat, am intrat la nimereală pe ușa din dreapta, dând de bucătărie. Chiar îmi era foame.

Am deschis frigiderul, cu toate că nu era tocmai politicos dar având în vedere că el m-a adus în casa lui, trebuia să se aștepte să nu stau tocmai locului. Frigiderul era... plin de porcării. Câteva sticle de vin, la naiba dacă nu aproape toate erau începute sau pe aproape terminate, ciocolată - nu credeam că este genul ăla care să mănânce așa ceva, dar cine n-ar iubii ciocolata? - vreo două pungi de chipsuri - ălea trebuie să stea în frigider? - lapte pentru cereale cel mai probabil, ouă, ceva cașcaval și bacon. Serios? Atât?

Hotărând să fac clătite și cafea, am început să caut prin dulapuri tot ce am nevoie pentru a pregăti micul dejun, clar surprinsă când am găsit toate ingredientele pentru clătite.

După aproape o jumătate de oră, eram deja așezată la masă sorbind din cafeaua cu lapte și mușcând dintr-o clătită cu Nutella. Harry încă nu se trezise, iar eu nu aveam de gând să-l trezesc, merită puțină odihnă. Era deja aproape 1 p.m, nici nu mai avea rost să mergem la liceu cu toate că era vineri și mai ales că am pierdut majoritatea orelor.

Mă gândeam la Elissa și la restul, pe care i-am lăsat baltă, pentru a doua oară. Mă simțeam oribil că am făcut asta, dar poate că a fost mai bine. O prezență 'nouă' în bucătărie m-a făcut să-mi întorc privirea spre un Harry somnoros și ușor bosumflat.