Ce frumos ar fi să trăim dupa bunul plac... Regula: fară reguli. Asta e definitia perfectului...pacat ca perfectul nu exista.
Gândul imi zboara incontinuu la ziua de maine. Ce sa fac? Să îl încatușez? Nu pot. Să îi frâng aripile? Imposibil...Este doar un gand, nu mai mult.
Omul este conceput să gândească,să exceleze in ceea ce face. E făcut sa probeze măștile mândriei, ale perfectiunii si ale chinului...măștile vietii.
Simt mereu, pur și simplu nevoia să mă desprind de realitate, să evadez și să imi vărs sentimentele si frustrările pe hârtie, să o pătez cu fricile mele. Vreau ca ele să se duca departe și să nu se mai intoarcă, să rămână acolo...Să rămână în urmă
un suflet gol, dar fericit, inocent...Sufletul meu.
Hey! Acesta este noul capitol. Nu stiu daca ati observat, dar am inceput sa scriu cu diacrtitice, dar nu peste tot deoarece scriu de pe telefon si imi e mai greu. Stiu ca este un capitol mai scurt ca de obicei, insa depinde de cata inspiratie am. Vreau sa va multumesc foarte foarte mult pentru cele 44 de vizualizari! Inseamna foarte mult pentru mine, chiar daca este un numar mic.
Ly
-A ❤️
