Capitolul 9

758 66 33
                                    


       Se spune că dragostea e cel mai frumos sentiment. Sentimentul fără de care nu poți trăi... dar ce se întâmplă când ea te trădează în cel mai josnic mod cu putință ? Ce se întâmplă când toată dragostea se transformă în ură ? Pentru unii acea lunie subțire dintre dragoste și ură poate părea o adevărată prăpastie însă pentru alții doar un fir de ață subțire și fragil.

       Rămân împietrită pentru câteva secunde sperând că ceea ce văd nu este adevărat. Am fugit de trecut și se pare că a venit și ziua în care dau din nou față în față cu el. Speram că măcar acum să pot fi fericită... măcar pentru o perioadă scurtă de timp, dar se pare că soartă are din nou chef de joacă, eu fiind pionul principal.

       Mă trag din brațele bărbatului care cândva a reprezentat totul pentru mine și adopt o privire cât mai rece și indiferentă. Aș minți dacă aș spune că revederea lui nu mă zguduie într-un fel, dar nu mai pot fi slabă. M-am săturat sa fiu slabă... a venit timpul să lupt cu propi mei demoni.

       Odată cu mișcarea mea, rânjetul arogant al bărbatului din fața mea se mărește și simt ușor, ușor cum cum mi se face rău.

— Ce cauți aici James?

       Răceala din vocea mea îi face rânjetul să se mai diminueze. Probabil aștepta o altă reacția din partea mea, dar nu am de gând să îi dau satisfacția de a mă vedea doborâtă în vreun fel.

—Mă așteptam la un bună, ce mai faci, mă mai iubești?

       Cuvintele îi părăsesc gura de parcă ar fi cel mai ușor și normal lucru cu putință.

—Cred că glumești... pufui exasperată și îmi rotesc ochii. Poate acesta nu e cel mai frumos gest cu putință pentru o domnişoară, dar în momentul de față nici că îmi pasă.

—Se pară că aerul New York-ului îți priește. Arăți bine!

—Și întreb din nou... ce cauți aici?

—Bănuiesc că același lucru ca și tine, afaceri.

       Talia îmi este cuprinsă într-o strânsoare ușoară, iar după modul în care corpul meu reacționează pot spune fără probleme că brațul aflat pe talia mea îi aparține lui Ryan.

       Îmi ridic privirea spre el și zâmbesc în timp ce îmi întinde un pahar cu un lichid transparent... probabil șampanie. Iau paharul din mâna sa și sorb o guriță mică, urmând ca apoi să îmi îndrept privirea înapoi spre James.

       Zâmbetul mi se lărgește considerabil odată ce observ că rânjetul i-a dispărut în totalitate, acum fiind înlocuit cu o încruntătură.

— Totul în regulă? Ryan îmi șoptește la ureche și mai că mă pufnește râsul. Probabil a observat și el schimbarea din atitudinea bărbatului din fața mea.

       Dau afirmativ din cap și îi sărut ușor pe obraz apoi zâmbesc nevinovată.

—Ryan Wilson...

      Sunt luată prin surprindere când Ryan îi întinde mână fără a mai aștepta ca eu să fac prezentările.

— James Colins.

       Tensiunea din încăpere se mărește odată ce fosta mea prietenă Natasa își face și ea apariția. Și când credeam că seara mea nu poate deveni mai proastă...

      Dacă revederea lui James pot spune că nu ma afectat aproape deloc, o singură privire aruncată înspre Natasa și simt cum toată încrederea mea se duce de râpă. Îmbrăcată cu o rochie lungă neagră, fosta mea prietenă zâmbește de parcă tocmai a câștigat lozul cel mare la cel mai important concurs din lume.

Between past and futureWhere stories live. Discover now