The Only One(Seria One-Volumul 1)

26. Sacrificiu pentru familie

Fred tacu. Nu avea ce sa spuna ca sa-l contrazica. Fiul sau avea dreptate in tot ce spunea. Era un nenorocit.

Hope il prinse pe Chris cu bratele si il stranse langa ea. Desi era la fel de suparata incerca sa fie calma.

-Sh... calmeaza-te iubitule, hai sa discutam in casa, am inghetat de frig.

Cu greu Christopher accepta sa il primeasca pe tatal sau in casa mai mult de dragul sotiei lui care insista cu rugamintile.

Acum erau toti patru asezati pe canapeaua din living. Fred isi dadu seama de un lucru atunci cand intrase in casa prima data, si anume, se inselase. Crezuse ca fiul lui e un imatur si incapabil insa nu era asa.

Baiatul meu e in sfarsit barbat adevarat, sau...poate ca a fost din totdeauna si eu nu am observat.

Chris citea si recitea dosarul acela blestemat incercand sa gaseasca o solutie pentru toti. Cu o mana tinea dosarul, iar cealalta ii era capturata in cea a lui Hope. Femeia era alaturi de el si o stia foarte bine. Adam veni in fuga din bucatarie tinand un fursec in mana. Azi nu merge la gradinita din ordinul tatalui sau. Pe Victoria, baietelul o recunostea ca si bunica, insa pe Fred il credea un strain. Se uita la el curios, dar cu zambetul pe buze. Batranul Maddox il privea si el incruntat si curios de urmatoarea miscare.
Adam se intoarse catre parintii lui si cu o indemanare iesita  din comun pentru un copil de nici trei ani  reusi sa se strecoare in bratele lui Christopher. Era deja un lucru stiu de toata lumea ca micutul il prefera mai mult pe tatal sau decat pe Hope. Chris ofta si inchise dosarul, se lasa pe spate si il ridica pe baiat in sus invartindu-l.

-Avion cu motor...

Christopher si cele doua femei incepura sa rada de felul in care canta Adam, iar pe fata lui Fred aparu un mic zambet, dar care se sterse rapid. Christopher obisnuia sa-l roagea sa il faca avion cand era mic, dar el il refuzase de fiecare data. Intr-un fel se bucura ca el nu facea aceleasi greseli cu baiatul lui.

-Tati azi vine bau-bau din nou? intreba micutul, iar Chris il aseza pe genunchii lui si il privi incruntat pe tatal sau.

-Nu puiule, nu las pe nimeni sa se atinga de tine, il linisti pe baiat si il saruta pe frunte.

Adam zambeste fericit de raspuns si apoi fuge pe scari la etaj strigand cat putea de tare:

-Tati e supererou!

-Cred ca noi ar trebui sa plecam! spune Victoria.

Chris o opreste si ordona autoritar.

-Nu! Pana nu rezolvam toata nebunia asta ramaneti aici, face o pauza si se uita la tatal sau apoi continua: amandoi! Fara discutii!

Desi ar fi vrut sa protesteze, Fred tacu.

Chris se ridica si merse afara la bodyguarzi.

-Tom, vreau sa intaresti paza si daca vezi pe cineva suspect ai liber la arma! ordona fixand cu privirea barbatul masiv din fata lui. Acesta aproba din cap.

Intra inapoi in casa si se tranti pe canapea privind inca o data dosarul si frecandu-si barba putin crescuta, meditativ. Victoria si Hope erau in bucatarie pregatind cafea pentru fiecare, iar Adam se juca pe langa ele. Fred il privea pe fiul sau cum se chinuia sa gaseasca o solutie pentru toata aceasta nebunie. Stia ca era o pacoste de om, stia ca unicul sau fiu probabil il uraste si de asemenea, stia ca nu era bine sa scoata vreun sunet in acest moment cand nervii lui erau intinsi la maxim.

Si totusi...

-Fiule eu...

Chris isi ridica privirea castanie din foi si il studie incruntat. " Fiule"? Chiar asa ii spusese? Nu-si mai amintea ultima data cand tatal sau il strigase astfel. Auzea de multe ori " baiete", "Christopher", dar de prea putine ori "fiule". Era ca si cum ii era rusine sa recunoasca ca e fiul lui, sau cel putin asa crezuse el in adolescenta. Nu-i raspunse si astepta ca batranul sa continue. Acesta isi freca mainile si daca nu l-ar fi cunoscut mai bine ar fi zis ca e stanjenit, retinut.