The Only One(Seria One-Volumul 1)

11. Barcelona- Partea a III- a

Hope ramase de-a dreptul socata cand buzele lui Christopher se izbira de ale ei. Luata prin surprinderea ea se lasa pe spate astfel incat ajunse din nou in aceeasi pozitie de dinaintea jocului cu intrebari. Chris isi plimba limba pe buzele ei facand-o astfel sa-i deschida calea catre gura ei. Limba lui explora cu o curiozitatea pe care nici el nu o putea intelege, fiecare coltisor necunoscut. Bratele subtiri ale lui Hope se inconjurara dupa gatul sau facandu-l sa zambeasca discret.

Dupa cateva minute nevoie de aer era indispensabila asa ca amandoi se departara. Hope respira greoi si ochii sai erau fixati in capruiul acela intens.

-Nu ma contrazice, ingeras! Nu o sa iasa bine pentru tine daca mai faci asta! spuse cu vocea ragusita barbatul.

Hope inghiti in sec si continua sa-l priveasca in timp ce se ridica de pe ea si se imbraca rapid cu niste pantaloni scurti crem si un tricou alb. Nu isi putea lua ochii de la el si asta reprezenta inca un lucru pe care nu-l intelegea.

-Haide, ridica-te! il auzi poruncindu-i.

Ca si un robot, executa cuminte ordinul. Christopher ii deschise usa indemnand-o sa o ia inainte. Nu avea habar unde o duce, dar mergea fara sa comenteze condusa de o incredere oarba.. Se incaltara si apoi iesira din camera.

Coborara cu liftul, iar cand iesira din hotel, Chris chema imediat un taxi.

-Monjuic Castle! spuse dintr-o rasuflare taximetristului, iar acesta porni motorul strecurandu-se pe autostrada aglomerata.

Mergem sa vedem un castel? El e aici pentru a pune pe picioare o afacere si mergem sa ne plimbam?! Nu inteleg cum de are atat de mult succes? Sau poate ca toata bataia de cap se datoreaza tatalui sau? Nu, daca lucrurile ar sta astfel atunci domnul Maddox ar fi venit personal aici si nu l-ar fi trimis pe el.

Dupa cateva zeci de minute de mers, taxiul opri in fata unei cladiri impunatoare din vremea razboiului. Era evident ca locul este destinat turismului deoarece oamenii asteptau la coada ca sa poata trece prin portile acestui castel. Chris ii plati soferului si apoi cobori impreuna cu Hope, indreptandu-se spre coada. Nu ezita nicio secunda inainte sa o apuce de mana si sa o tina cat mai aproape de el.

In fata lor nu erau foarte multi oameni, asa ca nu asteptara foarte mult. Hope il urmari pe logodnicul ei cum plateste cele doua bilete de intrare, unei femei in jur de douazeci si cinci de ani.

Era imbracata in uniforma insa cu toate acestea ochii lui Chris se fixasera o secunda pe decolteul camasii albe de pe ea. Hope ofta enervata si il stranse tare de mana aproape tragandu-l dupa ea de partea cealalta a portilor gigantice. Ochii ei se marira considerabil vazand gradina splendida in care intrasera. Gazonul era tuns uniform si avea diferite flori plantate in anumite puncte astfel incat pe gazon era desenat un simbol sau asa ceva. Drumul pavat cu pietricele ii conducea catre niste trepte de piatra ce duceau la urmatorul nivel al castelului.

Chris mergea relaxat alaturi de Hope, avand mana libera ingropata in buzunarul de la pantaloni si privirea ascunsa de pereche de ochelari fumurii. Cu toate acestea tragea cu ochiul la femeile ce treceau pe langa el, admirand in tacere ceea ce vedea. Zambi smecher atunci cand o roscata ii trimisese o bezea in timp ce treceau unul pe langa altul. Nu se putu abtine si isi intoarse imediat privirea spre ea urmarindu-i atent, exact ca un pradator, spatele ce se indeparta. Si-o imagina imediat goala in fata lui asteptand sa fie devorata. Deodata in locul acelei roscate goale ii aparu in minte o alta femeie a carei goliciune il miscase profund. Scutura din cap alungand imaginea aceea.

Ce tot fac? Ce cauta Hope in fantezia mea?

Trecura pe un pod din piatra si ajunsera in interiorul castelului. Zidurile erau usor daramate drept dovada ca demult aici avusesera loc cateva lupte crancene. Privirea ce se vedea de pe marginea zidurilor era superba.