Un masochist isi deriva placerea din existenta durerii. Astfel masochistul isi neaga placerea prin durere, suferind la nivel psihic mai mult decat un non- masochist. Povestea adevarata a cruzimii sadice se rezuma la rugamintea: bate-ma!, pe care o face, cu sadism, masochistul. Cel care nu are pic de mila fata de sadic ii spune: Nu! Insa, daca o persoana vrea ca sa fie lovita si iubeste suferinta, atunci nu exista nicio ratiune, pentru care sa nu ii satisfaci acesteia dorinta. In mod curent, prin cuvantul sadic, este descris cel care isi obtine placerea din cauza ca e brutalizat fara mila. Insa acum trebuie sa il vedem pe un adevarat sadic ca pe un om selectiv. El trebuie sa aleaga cu atentie si cu mari rezerve victimele potrivite, pentru ca sa ii produca o mare incantare faptul de a produce dureri pe masura asteptarilor sale. Sadicul bine orientat este un epicurean atunci cand vine vorba de a-si consuma energia proprie intr-un mod placut. Daca cineva nu are puterea sa admita ca este un masochist si ca se bucura de a fi facut sclav si biciuit, atunci adevaratul sadic e bucuros sa faca acest lucru. Afara de aceste exceptii enumerate mai sus, satanistii nu doresc sa ii raneasca, in mod intentionat, pe altii si prin aceasta sa le incalce drepturile lor sexuale. Daca incercati sa va impuneti altora cu forta,dorintele sexuale nu vor fi bine primite,avansurile voastre, pentru ca afectati prin aceasta libertatea lor sexuala. De aceea satanismul nu este un avocat al violului, al molestarilor de copii, al profanarii sexuale a animalelor sau a altor forme de activitate sexuala, care se face fara participarea voita a acelora, din cauza naivitatii sau a unui fel anume de intimidare.
